Guvernul Bolojan trece marți prin votul decisiv al moțiunii de cenzură. Care sunt ultimele calcule din Parlament, scenariile de la Cotroceni și riscurile pentru PNRR.
Moțiunea de cenzură, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost citită săptămâna trecută în plenul reunit al Parlamentului. Dezbaterea și votul au fost programate pentru astăzi, 5 mai, de la ora 11.00, iar votul este secret, cu bile.
Pentru ca Guvernul să fie demis, moțiunea trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi „pentru”, adică majoritatea absolută a celor 463 de parlamentari. Nu contează numărul celor prezenți în sală, ci numărul total al mandatelor. Dacă pragul este atins, Executivul este demis automat și rămâne cu atribuții limitate până la instalarea unui nou guvern.
Criza politică a început după ruperea coaliției care îl susținea pe Ilie Bolojan. Guvernul fusese învestit în 23 iunie 2025, cu 301 voturi pentru și 9 împotrivă, ca Executiv pro-european format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități. Relația dintre PSD și premier s-a deteriorat însă pe fondul măsurilor economice și al disputelor privind reformele administrative și fiscale.
Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar partidul a transmis că premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare. Ulterior, social-democrații și-au retras și reprezentanții din funcții politice guvernamentale, inclusiv secretari de stat și prefecți.
La ora redactării, miza principală este dacă PSD și AUR reușesc să transforme semnăturile de pe moțiune în voturi efective. PSD și AUR au împreună, potrivit calculelor Mediafax, 219 parlamentari și mai au nevoie de aproximativ 14 voturi pentru a trece pragul de 233. Voturile decisive sunt la parlamentarii SOS România, POT, PACE, la neafiliați și la grupul minorităților naționale.
Tabăra guvernamentală pornește cu un deficit evident: PNL, USR și UDMR au împreună 164 de parlamentari, iar cu sprijinul minorităților ar ajunge la 181. Problema pentru Ilie Bolojan este că minoritățile, cu 17 deputați, nu au decis o linie comună de vot, astfel că fiecare parlamentar poate vota individual.
PNL și USR au ales o strategie de boicot al votului. Liberalii au anunțat că vor participa la dezbatere, dar vor părăsi sala la momentul votului, cu excepția câtorva reprezentanți care vor supraveghea procedura. USR a anunțat, la rândul său, că parlamentarii formațiunii vor fi prezenți în plen, dar nu vor vota moțiunea. De cealaltă parte, PSD a decis ca propriii parlamentari să își arate votul cu bilele la vedere.
Calculele s-au complicat după ce parlamentari din Partidul UNIT au anunțat că, deși au semnat moțiunea, nu o vor vota. Este una dintre diferențele importante dintre numărul de semnături și numărul real de voturi pe care inițiatorii se pot baza în plen.
Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul Bolojan cade, dar rămâne interimar. Constituția prevede că un guvern demis îndeplinește doar actele necesare administrării treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul cabinet.
După vot, președintele României trebuie să cheme partidele la consultări și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.
Scenariile discutate sunt: un guvern minoritar în jurul PNL-USR-UDMR, un nou acord politic care să includă PSD, o formulă tehnocrată sau prelungirea crizei până la găsirea unei majorități. Ilie Bolojan a spus că, dacă moțiunea trece, PNL ar putea intra într-o guvernare, dar nu într-o coaliție cu PSD, sau ar putea trece în opoziție pentru a construi „un pol de modernizare”.
Alegerile anticipate sunt invocate politic, dar rămân greu de declanșat. Constituția permite dizolvarea Parlamentului doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două propuneri de învestitură.
Dacă moțiunea nu ajunge la 233 de voturi, Guvernul Bolojan rămâne în funcție. Politic însă, Executivul ar continua să guverneze cu o susținere fragilă, fără PSD și cu nevoia de a negocia punctual proiectele importante. Bolojan a anunțat deja discuții cu USR, UDMR și minoritățile pentru funcționarea unui guvern minoritar și a propus un moratoriu parlamentar pentru adoptarea proiectelor necesare PNRR.
Președintele Nicușor Dan a transmis, înaintea votului, că indiferent de rezultat România va continua direcția occidentală și că statul va continua să funcționeze.
Potrivit surselor Mediafax, la nivelul conducerii statului există evaluarea că moțiunea de cenzură are șanse ridicate să fie adoptată. Aceleași surse susțin că, în cazul căderii Guvernului, președintele Nicușor Dan ar urma să convoace, într-o primă etapă, consultări informale cu partidele politice, înaintea unei decizii privind nominalizarea unui nou prim-ministru. Sursele Mediafax indică și posibilitatea ca desemnarea unui premier să fie amânată, pe fondul instabilității politice și al lipsei unor premise clare pentru formarea rapidă a unei majorități. O astfel de variantă ar prelungi negocierile dintre partide și ar împinge decizia de la Cotroceni spre momentul în care s-ar contura o formulă guvernamentală mai stabilă.
Moțiunile de cenzură au fost folosite frecvent în România postdecembristă, dar rareori au dus la căderea Guvernului. Din 1989 până în prezent, au fost înregistrate aproximativ 50 de moțiuni de cenzură, dintre care doar șase au fost adoptate.
Primul guvern demis prin moțiune de cenzură a fost Cabinetul Emil Boc I, în 13 octombrie 2009, prin moțiunea „11 împotriva României”, care a trecut cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă. A urmat Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, demis în 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile de mandat, cel mai scurt mandat postdecembrist al unui Executiv.
Un caz special a fost cel al Guvernului Sorin Grindeanu, demis în 2017 printr-o moțiune inițiată chiar de PSD și ALDE, partidele care îl susținuseră inițial. Moțiunea a trecut cu 241 de voturi pentru și 10 împotrivă.
În 2019, Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis cu 238 de voturi pentru, iar în 2020 a căzut Guvernul Ludovic Orban I, după ce Executivul își asumase răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. Ultimul premier demis prin moțiune de cenzură a fost Florin Cîțu, în 5 octombrie 2021, când moțiunea a primit 281 de voturi pentru, cel mai mare scor obținut vreodată de un astfel de demers.
CITEȘTE ȘI: Administrația USR a Timișoarei reinventează matematica. HCL-ul votat cu două valori diferite
Dacă moțiunea de astăzi trece, Ilie Bolojan devine al șaptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului. Dacă pică, Guvernul supraviețuiește, dar intră într-o nouă etapă politică: una a guvernării minoritare, cu negocieri permanente și cu o majoritate care trebuie reconstruită de la un vot la altul.
(sursa: Mediafax)
