Veste URIAŞĂ! Timișoara, în topul bugetar metropolitan. Ritmul de dezvoltare al economiei este uluitor

Întârziat cu aproape o lună în contextul anului electoral precedent, procesul de adoptare a bugetelor publice a ajuns, în sfârșit, la final, toate unitățile administrativ-teritoriale fiind înzestrate, în acest moment, cu versiunea adoptată, legală, a celui mai important instrument de autonomie locală.

Întrucât anul acesta marchează, totodată, și împlinirea unui deceniu de la intrarea țării noastre în Uniunea Europeană, am considerat util să efectuăm o comparație a bugetelor celor șapte centre regionale cu profil metropolitan, comparație care ne poate forma o primă imagine asupra modului în care principalele administrații locale românești au știut și au putut să valorifice noul statut al țării.

Înainte de a trece la analiza propriu-zisă, vom face precizarea că nu au fost luate în calcul, pentru această comparație, nici bugetele instituțiilor subordonate autorității locale care se finanțează din venituri proprii, nici reportările excedentelor bugetare din anii anteriori.

Cu un total al veniturilor prognozat, pentru acest an, la 976 de milioane de lei, municipiul Timișoara se situează pe locul I la nivel național, exceptând Capitala, de menționat fiind că în urmă cu zece ani realiza venituri de doar 500 de milioane. Locurile următoare sunt ocupate, în ordine, de Cluj-Napoca – 943 milioane (594 în 2007), Iași – 664 milioane (427 în 2007), Constanța – 633 milioane (336 în 2007), Craiova – 603 milioane (364 în 2007), Brașov – 522 milioane (372 în 2007) și Galați – 519 milioane (360 în 2007).

Ierarhia a rămas, în linii mari, neschimbată de-a lungul primelor două cincinale europene, poate cu singura diferență semnificativă, în ceea ce privește metropola bănățeană, că, în contextul creat de ieșirea din criza mondială a anilor 2008-2013, Timișoara a tranșat în favoarea sa competiția cu metropola de pe Feleac.

În ceea ce privește această performanță, incontestabilă, nu ar trebui neglijat nici faptul că ea se datorează atât unor factori care reflectă corectitudinea opțiunilor locale de strategie economică, cât și unor conjuncturi deloc de neglijat, precum apropierea de Europa Centrală (mai puțin afectată de criză) și, oricât ar părea de surprinzător, sprijinul primit din partea autorităților centrale în creșterea gradului de atractivitate a investițiilor externe, directe sau indirecte.

O schimbare de polaritate nedăunătoare

În termeni de conjunctură economică, criza anilor 2008-2013 a produs, la nivelul pieței din țara noastră, o schimbare de polaritate prea puțin analizată. Dacă, anterior, cu excepția firească a Capitalei, favorizate erau zonele vestice, în timp ce apropierea de est echivala cu avansarea în sărăcie, după ieșirea din recesiune, harta economică a țării s-a remodelat după formula ”sudul bogat versus nordul sărac”.

Nimic surprinzător: sudul beneficiază de atractivitatea coridorului dunărean, iar legat de aceasta, de ofensiva unor capitaluri neeuropene (american, japonez și, mai ales, chinez), în vreme ce nordul, ori mai corect nord-vestul țării, s-a bazat prea mult pe favoritismul european, suportând nu doar beneficiile perioadei de ascensiune, ci și frustrările recesiunii continentale – o lecție, să subliniem, pe care și zona timișoreană trebuie s-o conștientizeze mai bine pentru viitor.

În această schimbare de polaritate, cel puțin până acum, Timișoara s-a polarizat bine, rămânând veriga de neocolit dintre inima UE și sudul în ascensiune. Așa stând lucrurile nu este deloc surprinzător faptul că, în termeni de ritm al dezvoltării, atât cât se reflectă acesta în bugetele metropolitane de la noi, Cetatea de pe Bega conduce detașat, reușind aproape să-și dubleze veniturile în deceniul european (95 procente), în vreme ce principalul său competitor intern, municipiul Cluj-Napoca, abia a reușit un ritm de 58 la sută.

Ca o confirmare a celor deja afirmate, să menționăm că locul al doilea ca tendință de creștere este ocupat de Constanța (88 la sută), iar locul al treilea, de Craiova (65 la sută), în vreme ce Iașiul, care a avut un start bun, dar a resimțit haosul de pe piețele de la frontiera estică a UE, a avut o performanță similară Clujului (55 procente), în timp ce Brașovul (40 la sută) și Galațiul (44 la sută) își dispută ultimul loc și la acest criteriu.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns