Salvăm sau nu străzile pietruite din Timişoara?

strazi pietruite

Astăzi, între orele 14 și 17, în sala de consiliu a Primăriei Timișoara va avea loc o dezbatere publică pe tema a două proiecte de hotărâre inițiate de conducerea municipalității.

Unul dintre ele se referă la modernizarea străzilor din piatră cubică din oraș, pe care primăria dorește să le asfalteze, o parte a societății civile considerând, însă, că aceasta ar aduce un prejudiciu imaginii unor cartiere istorice ale orașului.

Pe listă se află următoarele străzi: Argeș, Dr. Ioan Mureșan, Ludwig van Beethoven, Mitropolit Varlaam, Putna, Remus, Sfânta Rozalia, Sorin Titel, Toplița, Virgil Madgearu, Bela Bartok, Filaret Barbu, Arcidava și Romulus.

Denivelări și nesiguranță

În referatul atașat la proiect sunt menționate mai multe motive pentru care asfaltarea străzilor ar fi imperios necesară, dintre acestea lipsind cel al necesității reutilizării pietrei pentru pavarea Pieței Unirii, așa cum s-a întâmplat data trecută când s-a propus același proiect.

„Starea tehnică a acestor străzi este necorespunzătoare desfăşurării circulaţiei auto în condiţii optime de siguranţă şi confort, prezentând următoarele defecţiuni: denivelări pronunţate ale suprafeţei de rulare, rotunjirea pavelelor prin uzură, pavele înfundate şi/sau sparte, suprafeţe şlefuite, care devin foarte lunecoase când cad precipitaţii, stabilitate redusă a elementelor pavajului, decolmatarea rosturilor, defecţiune ce favorizează infiltrarea apei printre pavele, ducând la înmuierea terenului de fundare, ce are ca efect reducerea capacităţii portante. Totodată multe din bordurile de încadrare a carosabilului lipsesc sau sunt deteriorate, gurile de scurgere şi căminele de vizitare se află sub cota carosabilului. Toate aceste defecţiuni fac dificilă desfăşurarea circulaţiei rutiere în condiţii normale de siguranţă şi confort. Pe multe din aceste străzi trotuarele sunt într-o stare avansată de degradare, îngreunând circulaţia pietonilor din zonă, nu există piste pentru biciclişti iar zonele verzi sunt neamenajate. Având în vedere cele de mai sus, necesitatea şi oportunitatea asfaltării străzilor pavate cu piatră cubică rezultă din caracteristicile tehnice şi de exploatare ale străzilor din pavaj, necorespunzătoare desfăşurării circulaţiei în condiţii optime de siguranţă şi confort. Din toate aceste considerente lucrările propuse sunt impetuos necesare şi oportune”, susțin cei doi directori – economic și tehnic – care semnează referatul. Modernizarea celor 14 străzi cu piatră cubică ar costa bugetul local 3,16 milioane de euro.

Se pierde identitatea istorică

De partea cealaltă, adversarii proiectului susțin că zonele istorice pierd masiv din imagine odată cu înlocuirea pavimentului cu covor asfaltic. Zonele din care fac parte străzile menționate în programul de decopertare fac parte din zonele de protecție sau sunt chiar parte integrantă a zonelor-monument, precum cartierul Elisabetin. A decoperta străzile în cauză și a le lipsi de imaginea deja încetățenită a pavajului din piatră cubică ar reprezenta știrbirea identității istorice a zonei și implicit a orașului.

„Din punct de vedere al costurilor, pavajul din piatră cubică este mult mai eficient, el având o durată de viață de câteva sute de ani, cu întreținere minimală, față de patru-cinci ani în cazul covorului asfaltic. În cazul străzilor de față, piatra cubică a fost pusă în perioada interbelică, având o vechime de aproape 90 de ani. Starea proastă locală este cauzată se lipsa îngrijirii curente și se poate remedia relativ ușor prin reașezarea pietrei cubice și a bordurilor, unde este cazul. Vă atragem atenția că străzi pavate cu piatră cubică din perioada romană sunt încă în folosință curentă în Italia, deci criteriul vechimii nu se aplică în acest caz. Din punct de vedere al traficului, asfaltarea acestor străzi va duce la creșterea volumului și a vitezei traficului pe aceste străzi care sunt majoritar rezidențiale, ceea ce va duce la creșterea poluării în zonă și la scăderea calității vieții pentru locuitorii lor. Piatra cubică impune o viteză de rulare redusă pentru autovehicule, ceea ce dă un plus de siguranță traficului auto și pietonal”, arată grupul „Salvați străzile pietruite”.

Zece din cele 14 străzi se află în cartierul interbelic Elisabetin și formează două ansambluri coerente. De asemenea, repavarea cu piatra existentă ar fi mult mai ieftină, consideră susținătorii acestor străzi, și mai durabilă.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 thoughts on “Salvăm sau nu străzile pietruite din Timişoara?

  1. CARE OM NORMAL LA CAP AR VREA SA LE SCHIMBE?
    as pune in schimb piatra cubica pe TROTUARE!!!

    De fapt CE OAMENI MAI SUNT NORMALI???
    pesedei si cacaciosi….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *