„Proiectul cardurilor naţionale de sănătate trebuie aplicat şi pentru persoanele sub 18 ani”, declară Victor Dumitrașcu, fost director al CJAS Timiș

– De câteva zile, nu mai sunteţi preşedinte-director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate a Judeţului Timiş. Ce s-a întâmplat?
– A fost o decizie a Consiliului de administraţie al casei naţionale, prin care s-au modificat indicii de performanţă. În aceste condiţii, au fost reziliate contractele tuturor managerilor de case judeţene, situaţie care s-a regăsit şi în Timiş. Măsura a fost, deja, pusă în aplicare, aşa că am părăsit postul de la CJAS şi am revenit în funcția de bază din cadrul universității, ca profesor, precum și la laboratorul clinic al spitalului județean.

– Încercând un bilanţ al celor peste trei de activitate la casă, care credeţi că sunt cele mai reprezentative măsuri pentru asiguraţi?
– Din start, a trebuit reorganizată urgent activitatea din interiorul instituţiei, dar şi din exterior, aici referindu-mă în special la spitale. De pildă, se ştie bine că, înainte, erau foarte multe cozi la sediul CJAS Timiș, lucru foarte supărător, mai ales că vorbim de oameni bolnavi. Problema m-a preocupat din prima zi a preluării mandatului și vreau să vă relatez și o întâmplare legată de acest aspect. Într-o zi, pe la începutul mandatului, băiatul meu cel mic a văzut mulţi oameni care stăteau la coadă, în ploaie, înainte de ora 8, în faţa instituţiei. M-a întrebat de ce se întâmplă aşa ceva şi vreau să spun că preocuparea mea primordială a devenit rezolvarea acelei probleme. Veneam dimineaţa la lucru şi îmi era jenă de acei oameni care stăteau afară, în frig sau în ploaie. Analizând situaţia, am reuşit să implementez trei măsuri, bineînţeles împreună cu angajaţii casei, cărora le mulţumesc. Astfel, am editat formulare accesibile tuturor şi am decalat programul câtorva angajaţi ai instituţiei, care au fost de acord să vină la serviciu dimineaţa foarte devreme, la 5,30-6,00. Aceştia i-au preluat pe asiguraţii care veneau la ore matinale, din diverse colţuri ale judeţului, nemaifiind nevoiţi să aştepte. Tot în acest sens, am realizat o platformă on line, astfel încât cei care ştiu să utilizeze calculatorul pot să facă solicitări şi să primească răspunsuri fără a se mai deplasa la sediul CJAS Timiş.

– Râmânând în acelaşi registru, al cozilor, ştim că atunci când s-a distribuit cardul naţional de sănătate, la Bucureşti şi în multe alte judeţe a fost mare îmbulzeală. Cum aţi reuşit să evitaţi aglomeraţia în Timiş?
– Am lucrat cot la cot cu angajaţii instituţiei la sortarea acestor carduri care au venit de la poştă, pentru a ajunge la asiguraţi. Toţi salariaţii au muncit exemplar şi astfel am reuşit sortarea cardurilor într-o perioadă foarte scurtă. Apoi, cu sprijinul tuturor medicilor de familie din mediul rural şi al majorităţii celor din urban, cardurile au ajuns la asiguraţi, fără ca aceştia să mai fie nevoiţi să se deplaseze la sediul casei. Închipuiţi-vă ce haos ar fi ieşit dacă am fi chemat la sediul instituţiei peste 50.000 de persoane, ca să-şi ridice cardurile. Au fost şi cazuri izolate în care asiguratorii s-au deplasat la sediul CJAS, însă marea majoritate au fost distribuite cu sprijinul medicilor de familie şi al primarilor, cărora le mulţumesc că au înţeles să pună în prim plan interesul asiguraţilor.

– Din punct de vedere al asigurărilor sociale de sănătate, cum caracterizaţi acest mandat?
– În mod cert, s-a realizat pentru prima dată o finanţare corespunzătoare a sistemului, pentru ca bolnavii să poată beneficia de servicii medicale. S-au implementat o serie de măsuri astfel încât aceştia să nu mai plătească medicamentele, investigațiile paraclinice şi materiale necesare spitalizării. Unităţile sanitare au fost finanţate la nivelul serviciilor medicale realizate, iar acolo unde s-au depistat nereguli, au fost aplicate sancţiuni drastice. Nu este normal ca bolnavul să fie nevoit să cumpere medicamente sau materiale, atât timp cât există o finanţare foarte bună. Mă bucur că am putut participa la implementarea cardului naţional de sănătate, un proiect pe care l-am susţinut personal încă din anul 2000. Este un proiect gândit în interesul bolnavilor, astfel încât banii alocaţi să fie folosiţi doar pentru nevoile lor. Este, însă, obligatoriu ca acest proiect să fie continuat şi pentru zona de vârstă sub 18 ani. Trebuie găsite soluţii în acest sens, pentru ca toţi bolnavii să beneficieze de fondurile alocate. Sistemul asigurărilor trebuie să aibă în centrul său asiguratul, bolnavul, dar, în acelaşi timp, e nevoie şi de o salarizare decentă a personalului medical. Creşeterea actuală cu 25 la sută a salariilor este doar un prim pas care trebuie continuat şi în perioada următoare, pentru a reda demnitatea cadrelor medicale care lucrează cu viaţa omului și a le face să nu mai plece în străinătate.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns