Pentru suflarea creștină de pretutindeni, sărbătoarea Naşterii Domnului (numită în popor Crăciun), prăznuită în fiecare an la 25 decembrie, aduce vestea venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu făcut om. Naşterea Mântuitorului a avut loc la nouă luni după Întruparea Sa de la Duhul Sfânt, la Buna-Vestire, când Dumnezeu l-a trimis pe Arhanghelul Gavriil să vestească Fecioarei Maria: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!”.
Preacurata a răspuns: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” şi S-a zămislit Domnul Iisus Hristos, Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, în pântecele ei neprihănit. După nouă luni, s-a dat poruncă de către Cezarul August să se înscrie toată lumea. Iar Iosif, logodnicul şi păzitorul Născătoarei de Dumnezeu, s-a dus la Betleem împreună cu ea, ca să se înscrie. Cum Fecioarei îi venise deja sorocul, neaflând loc de găzduire din pricina mulţimii oamenilor, a intrat într-o peşteră săracă, loc de adăpostire pentru animale. Acolo L-a născut ea, fără stricăciune şi fără durere, pe Domnul Iisus Hristos, L-a înfăşat ca pe un Prunc şi L-a pus în ieslea dobitoacelor pe El, Ziditorul tuturor. Astfel s-a împlinit prorocia rostită de Miheia, cu peste 400 de ani mai înainte de venirea lui Hristos în lume: „Şi tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nicidecum nu ești mai mic între căpeteniile lui Iuda, că din tine va ieşi Conducătorul, Care va paşte pe poporul Meu Israel” (Matei 2,6; Miheia 5,1).
Pruncului Sfânt au venit să I se închine păstorii vestiţi de îngeri, iar magii de la Răsărit I-au adus daruri, ca unui om şi unui Dumnezeu. Potrivit Scripturii, pe vremea lui Moise, pe meleagurile perşilor trăise un vrăjitor numit Valaam, care a prezis următoarele: „O stea răsare din Iacov; un toiag se ridică din Israel şi va lovi pe căpeteniile Moabului şi pe toţi fiii lui Set îi va zdrobi.” (Numerii 24, 17).
Profeţia a fost transmisă, de-a lungul vremii, înţelepţilor şi împăraţilor din Răsărit, ajungând astfel şi la cei trei magi. Ca învăţaţi şi astronomi, când au văzut pe cer că o anume stea nu merge precum celelalte, de la Răsărit la Apus, ci de la Miazăzi la Miazănoapte, magii au ştiut că li se vesteşte naşterea unui mare împărat. Mergând după astru până la Ierusalim, ei au întrebat: „<<Unde este Împăratul iudeilor, Cel ce S-a născut? Că am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui>>. Şi, auzind, împăratul Irod s-a tulburat şi, chemând în ascuns pe magi, le-a spus: <<Duceţi-vă şi cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc; dacă Îl veţi găsi, vestiţi-mă, ca să mă duc şi eu să mă închin Lui>>”(Matei 2,1-3,7- 8).
Însă tot ce dorea Irod era să afle unde este Pruncul şi să-L omoare. Magii au plecat mai departe, iar steaua minunată pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor. Apoi a coborât şi a stat deasupra locului unde era Pruncul. Intrând, cei trei L- au găsit pe Hristos Domnul. Au căzut în genunchi, I s-au închinat şi I-au adus daruri: aur, smirnă şi tămâie. La porunca îngerului, nu-au mai trecut pe la Irod, ci s-au întors în ţara lor pe altă cale. Împăratul, văzând că magii nu l-au ascultat, s-a mâniat foarte tare şi a trimis oştile să-i omoare pe toţi copiii de parte bărbătească mai mici de doi ani din Betleem. Un înger, însă, l-a avertizat pe Iosif: „<<Scoală-te, ia Pruncul şi pe Mama Lui şi fugi în Egipt (…), fiindcă Irod va căuta Pruncul ca să-L ucidă>>. Şi Iosif a făcut aşa. I-a luat pe Pruncul Iisus şi pe Maica Domnului şi s-au dus în Egipt>>” (Matei 2,13-14).
Astfel, în tirania lui, Irod s-a făcut ucigaşul a 14.000 de copilaşi nevinovaţi, pe care Biserica Ortodoxă îi pomeneşte ca pe cei dintâi mucenici, în 29 decembrie. Iisus a fost păzit în Egipt până la moartea împăratului prigonitor, apoi, prin îndemn de la înger, Iosif s-a întors pe pământul lui Israel, mergând să locuiască în Nazaret. Pruncului venit spre mântuirea oamenilor, lui Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, i se închină, până în zilele noastre, creştinii din întreaga lume.
„După un an plin de încercări care au lăsat tristețe în inimile tuturor, iată, azi răsare Soarele dreptății peste neamul nostru. Praznicul Nașterii Domnului aduce pace și mângâiere în inimile greu încercate ale fraților noștri. Astăzi S-a născut Învățătorul cel Bun, Mântuitorul lumii. În nici una din cărțile Vechiului Testament nu găsim ca vreunei persoane să-i fi spus cineva: <<Bunule Învățător>> (Luca 18, 18); pentru iudei doar Legea era bună. Bunătatea desăvârșită este unul din atributele lui Dumnezeu, Căruia ne închinăm noi, creștinii.
Cel Născut azi din Fecioara Maria, în Peștera din Betleem, este Bun ca Dumnezeu desăvârșit, dar absolut bun și ca Om desăvârșit. Hristos întreabă: <<Cine dintre voi Mă vădește de păcat?>> (Ioan 8, 46), după cum vedem consemnat de către Sfântul Ioan Evanghelistul.
Hristos este <<Sfântul>> Care, în mod tainic, prin nașterea Sa de la Duhul Sfânt (cf. Luca 1, 35), adică fără păcatul strămoșesc, iar mai târziu, prin viața Sa fără nici o umbră de păcat, va fi <<Lumina lumii>> (Ioan 8, 12), <<Calea, Adevărul și Viața>> (Ioan 14, 6). Hristos este Învățătorul desăvârșit al oamenilor şi aceasta o deducem din faptul că mulțimile Îl urmau și-L ascultau: <<Și aduceau la El pe toți cei ce se aflau în suferințe (…) și El îi vindeca. Și mulțimi multe mergeau după El>> (Matei 4, 24-25). Atunci, cu miile (cf. Ioan 6, 10), azi, Evanghelia lui Hristos luminează cărarea oricărui om ce se îndreaptă spre Poarta Cerului.”, spune, în Pastorala la Naşterea Domnului 2020, ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului.
„Domnul a venit ca să ne încredințeze o misiune. Și pe noi ne trimite în numele Lui, cu mesajul Lui, cu apropierea Lui, pentru că pe cei pe care îi trimite, pe aceia îi însoțește, îi încurajează, îi întărește. Mergeți, ca să vedeți ce le lipsește oamenilor. Să le dați acele lucruri, de care au cea mai mare nevoie. La întrebarea: ce doresc cel mai mult tinerii de astăzi, unul dintre studenții din Timișoara a răspuns: <<Chiar fără să conștientizeze, tânjesc după Dumnezeu.>> Da, iubiți frați și surori, să Îl aduceți pe El în acea bucată de pâine cu care îl ajutați pe cel sărac. Pe El să Îl aduceți în oferirea unui anumit procent din salariul vostru. Pe El să Îl aduceți, pe Isus născut între noi, când, trăind umilința, cereți iertare de la aproapele vostru sau iertați din inimă celor care au greșit împotriva voastră. Pe El să Îl aduceți colegilor voștri de muncă obosiți și nervoși. Să fiți o poartă, pe care Isus, născut de Crăciun, va putea intra în inima semenilor voștri, va putea intra în viața familiilor voastre.
Cu aceste gânduri, le urez confraților mei preoți, credincioșilor și tuturor oamenilor de bunăvoință, un <<Crăciun fericit>>! Sărbătorirea va fi mai liniștită, mai discretă, din cauza pandemiei, dar poate că totuși va fi posibil să ne concentrăm asupra esențialului: relația noastră cu Dumnezeu și relațiile dintre noi, oamenii. În acest spirit să pășim și în Noul An, ca binecuvântarea lui Dumnezeu să ne însoțească pe drumul vieții noastre.”, subliniază în mesajul său pastoral E.S. Iosif Csaba Pál, Episcop Romano-Catolic de Timişoara.
Programul slujbelor la Catedrala Mitropolitană
Joi, în ajunul Praznicului Naşterii Domnului, la ora 17, a fost săvârşită Vecernia cu Litie.
Vineri, în dimineaţa de Crăciun, slujba Utreniei se va oficia la ora 8, urmată fiind, la ora 9,30, de Sfânta Liturghie Arhierească. Vecerniei de la ora 17 îi va urma, la 17,30, Concertul de colinde susținut de corul Catedralei Mitropolitane.
Sâmbătă, 26 decembrie, va fi sărbătoarea Soborului Maicii Domnului, a cărei celebrare începe la ora 8,30 cu Utrenia, continuând la ora 10 cu Sfânta Liturghie, la 17, cu Vecernia cu Litie şi încheindu-se, la ora 18, cu Concertul de colinde susținut de preoții, diaconii și cântăreții Catedralei Mitropolitane.
Duminică, 27 decembrie, va prăznuirea Sfântului Apostol, întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan. Utrenia se va săvârşi la ora 8,30, Sfânta Liturghie – la 10, Acatistul Sfântului Apostol, întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan, la ora 17.
