Liviu, Livia și 2.000 de mături

Înainte, ani la rând, locuitorii din satul Târgoviște (comuna Balinț) trăiau de pe urma unor afaceri bănoase cu mături. În prezent, nimeni nu se mai dedică exclusiv acestei îndeletniciri. Mulți s-au angajat ”la autostradă”, iar câțiva își rotunjesc veniturile cu creșterea animalelor și munca la câmp. Adrian Liviu Topârdău s-a apucat de afacere în urmă cu 13 ani și, orice ar fi, nu renunță, pentru că e o tradiție în familie. ”Și bunicul și tata au făcut mături. Am crescut în praf pentru că ajutam la pregătitul materialului. La 24 de ani, când tata s-a îmbolnăvit, am ajuns să coordonez eu lucrurile. Dar nu mai merge ca înainte”, mărturisește bărbatul.

Cât să treacă iarna

matura1Timișeanul cultivă în prezent doar două hectare cu sorg, ca să-i ajungă în medie pentru 2.000 de mături. ”Dintr-un hectar poți obține material pentru 500-1.500 de mături, depinde de cultură. Semănăm în aprilie-mai și întreținem cultura cu azot și erbicid, iar în septembrie recoltăm. Nu reușim să trăim doar din confecționatul măturilor, doar trecem iarna. În restul anului, ne concentrăm pe creșterea vacilor, producerea nutrețului și a răsadurilor”, spune Liviu.

Peste o lună în praf

Cea mai grea perioadă pentru creatorul măturilor de Târgoviște e toamna. ”După recoltat, curățăm sorgul de sămânță cu mașina. Atunci iau oameni la lucru, că nu pot face față. E o muncă urâtă. Luăm mănunchi cu mănunchi. O lună și câteva zile stăm în praf și mizerie. Apoi, urmează să punem materialul la uscat câteva zile, după care îl depozitez în șopru”, precizează timișeanul.

Ajutor de la Livia Nătângă

Când se apucă cu adevărat de creație, Liviu cere ajutor de la Livia Nătângă. ”Eu pun coada la mănunchi, leg cu sârmă și tai vârfurile, iar partenera mea pune mătura la presă și o coase. În medie, facem șapte pe oră”, precizează Liviu. Măturile timișeanului nu mai ajung pe piață de mai bine de cinci ani. ”Înainte se vindea bine în piață.

Dădeam bon de mână cu ștampilă de la administrația pieței și era în regulă. Aveam autorizație de desfacere în târguri. Acum nu mai merge. E altă legislație și nu se mai vând pentru că oamenii cumpără pentru casă mături de plastic. Dacă aș mai merge în piață aș pierde ziua, nu aș face vânzare, ar mai fi și cheltuielile de deplasare, iar acasă rămâne lucrul nefăcut”, explică omul.

Măturile făcute de Liviu și Livia din Târgoviște ajung în mâinile gospodinelor cu adaos perceput de angrosiști. ”La angro, primesc în medie opt lei pe o mătură, care va fi vândută în final cu 10-12 lei. Nouă ne iasă cât să trăim, dar nu putem face avere”, mărturisește timișeanul.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “Liviu, Livia și 2.000 de mături

Lasă un răspuns