A împărţit 38 de metri pătraţi cu alţi 27 de deţinuţi la Penitenciarul Timişoara. Statul român e bun de plată: 8.000 de euro daune morale, a decis CEDO

penitenciat timisoara

Nu-i de glumit cu CEDO, atunci când sunt încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor prevăzute în Convenție. Judecătorii Curții europene analizează problema sesizată indiferent de calitatea reclamantului, fie că e infractor sau cetățean de bună-credință.

Cotidianul nostru a prezentat mai multe cazuri ale unor timișoreni care au câștigat la CEDO procesele intentate statului român, reclamând probleme dintre cele mai diverse: încălcări ale dreptului muncii, ale vieții private, ale unui proces echitabil, ale dreptului la proprietate etc.

În situația în care judecătorii decid că plângerile reclamanților sunt întemeiate, obligă statul român la plata unor daune morale, considerate reparatorii pentru prejudiciul adus. Sumele însă sunt destul de mici comparativ cu cele obținute în dreptul intern, situându-se, ca medie, în jurul sumei de 3.000 de euro. Surprinzător, cele mai mari daune acordate de CEDO reclamanților români au fost pentru plângeri împotriva condițiilor de detenție.

Renașterea bănățeană a relatat, recent, cazul unei asistente medicale care a dat în judecată statul român pentru că a fost obligată să lucreze o perioadă fără contract de muncă și fără concediu plătit. După ce s-a judecat timp de 15 ani, Curtea europeană i-a acordat daune de 4.800 de euro. În schimb, un deținut a obținut dublul sumei pentru că s-a plâns de condițiile improprii din penitenciarele în care a fost încarcerat.

Ioan B., născut în anul 1951, a fost încarcerat în penitenciarul din Arad, fiind condamnat de Curtea de Apel Timișoara la o pedeapsă cu închisoarea de 10 ani pentru înșelăciune. Reclamantul s-a plâns de condițiile în care a fost ținut în timpul arestului preventiv la sediul Poliției Arad, iar după aceea în penitenciarele din Timișoara și Arad. În timpul arestului preventiv, reclamantul a fost deţinut la sediul Poliţiei Arad. Acesta trebuia să îşi satisfacă anumite nevoi naturale într-o găleată de plastic, care rămânea apoi în celula pe care o împărţea cu alţi deţinuţi. Nu avea acces la toaletă decât de două ori pe zi, la orele 6, respectiv 17.

Transferat ulterior la penitenciarele din Timişoara şi Arad, unde a executat cea mai mare parte din pedeapsă, reclamantul a trebuit să împartă o celulă de aproximativ 38 mp, având 18 paturi şi o singură fereastră, cu alţi douăzeci şi şapte de deţinuţi. Potrivit reclamantului, nu avea niciodată apă caldă în chiuveta din celulă. Ţinuta de penitenciar era o fostă ţinută militară cu o vechime de peste douăzeci de ani, iar în penitenciarul din Timişoara, administraţia nu îi punea la dispoziţie nici cearşafuri, nici pătură. În ceea ce priveşte mâncarea, aceasta era de foarte proastă calitate: primea zilnic cartofi fierţi şi ceai fără zahăr, dar niciodată carne.

Pe durata detenției în penitenciarul din Arad, reclamantul a susținut că a împărțit cu alți șase tovarăși o celulă de 15,37 metri pătrați, cu șase paturi, un dulap, trei noptiere, o masă, un suport TV și două băncuțe metalice.

Celula era prevăzută cu un grup sanitar (toaletă, chiuvetă, cadă mică), iar reclamantul avea acces de două ori pe săptămână la dușurile cu apă caldă situate pe culoar. Reclamantul a mai arătat și faptul că penitenciarul din Arad se află la aproximativ 20 de metri de fosta groapă de gunoi menajer a municipiului. Din dosar reiese că groapa funcționase fără autorizațiile autorităților locale însărcinate cu protecția mediului, respectiv cu sănătatea publică.

Pe de altă parte, după închiderea fostei gropi, firme și persoane fizice au continuat să arunce gunoaie și deșeuri în locul respectiv, motiv pentru care, pe lângă mirosul respingător existent, în celulă intrau muște, insecte și chiar păsări, cu risc de infecție pentru ocupanții încăperii.

În aceste condiții, reclamantul a invocat încălcarea art. 3 din Convenție (dreptul de nu fi supus torturii și nici tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante) și a art. 8 (dreptul la respectarea vieții sale private și de familie). Analizand circumstanțele cauzei, Curtea, în unanimitate, a hotărât ca statul român să îi plătească reclamantului suma de 8.000 euro, daune morale.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

One thought on “A împărţit 38 de metri pătraţi cu alţi 27 de deţinuţi la Penitenciarul Timişoara. Statul român e bun de plată: 8.000 de euro daune morale, a decis CEDO

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *