Directorul Colegiului Național Pedagogic ”Carmen Sylva” și profesorul Dan Cardaș, singurul candidat din Timiș care a obținut media 10 la concursul de titularizare 2022, despre importanța specializării de învățător în cadrul liceelor pedagogice

Directorul Colegiului Național Pedagogic ”Carmen Sylva” și profesorul Dan Cardaș, singurul candidat din Timiș care a obținut media 10 la concursul de titularizare 2022, despre importanța specializării de învățător în cadrul liceelor pedagogice

Dintr-o nevoie arzătoare de acceptare, prin alinierea la reperele ideologice din trendul internațional (în special, european), neputincioși în a ne pleda propria cauză devenind noi înșine un exemplu de bune practici (cum ne place să spunem când vorbim despre educație), renunțăm, cu îngăduință, la orice lucru care, oricât de bun și de folositor ne este, ar face notă discordantă cu normativele îndesate în creuzeta noilor politici publice.

CITEȘTE ȘI: Într-un liceu din Capitala Europeană a Culturii, dotările au rămas la periferie

Pe drumul trasat de organismele cu putere de decizie la nivel mondial, România își cară bagajele în propriile-i mâini, în timp ce alții zboară cu avionul la clasa I.

Suntem excepționali de vocali și permisivi în tot ceea ce înseamnă incluziune și diversitate, mai puțin în ceea ce ne privește. Pentru noi, noi nu contăm.

Bunăoară, să privim spre învățământ, cel mai argăsit domeniu de la Revoluție încoace.

Dezideratul de aderare la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), dorință născută în urmă cu două decenii, a contat mult în conturarea proiectului ”România educată”, culminând cu noua reformă care se pregătește pentru sistemul de învățământ românesc.

Noua reformă presupune alinierea politicilor educaționale la standarde universal recunoscute.

În viziunea decidenților autohtoni, sunt lipsite de importanță efectele, bune sau rele, pe care le-au avut, înainte, organizarea instituțională, arhitectura sistemului, practicile din învățământ, curriculum, formarea educabililor ș.a.m.d.

Ceea ce se are în vedere acum este ca întreaga structură și funcționalitate a sistemului de învățământ românesc să graviteze în jurul obiectivelor formulate în acord cu tendințele de uniformizare (paradoxal, având în vedere principiul proliferat al diversității) a direcțiilor de dezvoltare socială.

Concret, unul dintre cele mai aprinse subiecte supuse reformării are în vizor eliminarea specializarea de învățător din cadrul liceelor pedagogice, invocându-se alinierea României la standardele ocupaționale internaționale.

Reprezentanții Ministerului Educației, dar și alte nume sonore din domeniu, pledează acum pentru instruirea obligatorie a viitorilor învățători în cadrul instituțiilor de învățământ superior.

Specializarea de învățător obținută la nivel liceal e privită acum ca pe un neajuns, pentru că suntem cam singura țară care admite acest nivel de instruire.

Faptul că absolvenții noștri de licee pedagogice s-au dovedit a fi excelenți învățători sau că printre cei mai buni profesori se află cadre didactice care au urmat acest profil este lipsit de relevanță.

Așa cum lipsite de relevanță sunt spațiul identității culturale, geografia socială, profilul psihologic al poporului. Pentru că ceilalți nu au dezvoltat un anume sistem formal de educare sau nu au obținut randament, nu trebuie să avem nici noi.

Opiniile multora dintre cei care sunt la ”firul ierbii” se poziționează diferit față de intenția oficialilor de a îngrădi accederea în învățământul primar al celor care nu au studii universitare, deși, în realitate, cei mai mulți învățători le au, acestea fiind parcurse ulterior, în continuarea formării inițiale.

Diferența o face grila de salarizare.

Cu titlu exemplificativ pentru ceea ce înseamnă, argumentat, instruirea învățătorilor la nivel liceal, spicuim, în rândurile de mai jos, din opiniile exprimate pentru ”Renașterea bănățeană” strict pe această temă, independent de contextul politic, de două dintre persoanele a căror activitate didactică nu poate fi pusă la îndoială.

Propunerea de desființare a specializării de învățător de la nivel liceal se află, în acest moment, pe masa tratativelor autorităților publice centrale, nefiind statuată, deocamdată, într-un document oficial.

Un aspect care directorul Colegiul Național Pedagogic ”Carmen Sylva” din Timișoara, Claudia Muntean, a dorit să-l consemneze, încă de la început:

”Primul lucru care doresc să îl precizez este faptul că discutăm despre un proiect al legii educației naționale, care va intra în dezbaterea Parlamentului României în următoarea perioadă.

Am fost asaltați de întrebări ale elevilor, părinților și cadrelor didactice din alte unități de învățământ dacă, din septembrie 2023, profilul pedagogic, specializarea învățător-educator va mai exista în oferta educațională a colegiului nostru.

Răspunsul a fost clar afirmativ, deoarece planul de școlarizare a fost deja aprobat pentru anul școlar 2023 – 2024. Oferta noastră pentru elevii claselor a VIII-a din acest an școlar cuprinde: două clase – filieră vocațională, profil pedagogic, din care o clasă va avea specializarea învățător-educator, iar cealaltă specializarea educator-puericultor; trei clase – filieră teoretică, din care două cu profil real (una având specializarea matematică-informatică intensiv, iar cea de-a doua specializarea științele naturii) și o clasă cu profil uman (specializarea filologie – intensiv engleză)”.

Cât privește formarea competențelor necesare pentru profesia de învățător, admiterea în liceele de profil, spre deosebire de cea din învățământul superior, are în vedere îndeplinirea unor criterii riguroase de selecție.

”Examenul de admitere în învățământul vocațional cuprinde și probe de aptitudini, extrem de necesare și importante în accepțiunea mea.

Poate vă întrebați din ce motiv. Pentru că, așa cum profilul artistic (arte plastice, muzică, coregrafie, arta actorului etc.) necesită anumite aptitudini specifice, tot astfel și profilul pedagogic impune existența unor aptitudini de comunicare, artistice și fizice, dintr-un motiv foarte simplu și anume acela că nu poți deveni învățător sau educator fără să deții astfel de aptitudini.

Cum poți preda disciplinele educație plastică sau educație muzicală dacă nu ai înclinații spre aceste domenii?

Cum poți deveni cadru didactic dacă nu poți pronunța clar și corect cuvinte, silabe, sunete? Orice elev care dorește să urmeze această profesie trebuie să stăpânească dicția, vocabularul și sintaxa pentru că va activa într-un domeniu în care vorbirea în public este esențială”, a explicat directorul Colegiul Național Pedagogic ”Carmen Sylva”, instituție de învățământ care, de doi ani, derulează un program special de pregătire pentru aceste probe de aptitudini, adresat elevilor care doresc să urmeze cursurile acestui liceu.

”Pe lângă cunoștințele și deprinderile acumulate, practica pedagogică din liceu (atât cea observativă, cât și cea de predare) desfășurată pe parcursul a patru ani, este o avuție de valoare inestimabilă, este un tip de ”ucenicie” care dublează pregătirea psiho-pedagogică; resursa umană foarte bine pregătită din liceele, colegiile pedagogice nu trebuie neglijată, iar expertiza ei trebuie folosită pentru a pregăti viitoarele generații de cadre didactice; absolvenții noștri sunt recunoscuți ca fiind cadre didactice cu o pregătire temeinică atât teoretică, cât și practică; piața muncii absoarbe această resursă umană pregătită de noi la nivel preuniversitar, numărul absolvenților fiind de multe ori mult prea redus față de solicitările care există la nivelul unităților de învățământ de stat sau particular”, a adăugat directorul Claudia Muntean, punctând câteva aspecte pe care le consideră relevante pentru această formare inițială.

”Chiar dacă tendința europeană este de a avea la catedră doar cadre didactice cu studii superioare, inclusiv pentru elevii din clasele primare, specialiștii în educație au afirmat că există soluții care includ această cerință a Uniunii Europene fără a exclude pregătirea pedagogică de la nivel preuniversitar.

Cu alte cuvinte, am propus cu toții (în cadrul dezbaterilor despre viitorul învățământului preuniversitar pedagogic care au avut loc la UVT, derulate cu prilejul Conferinței Naționale a Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România – n.r.), să păstrăm atât bazele puse în cei patru ani de liceu pedagogic dar, în același timp, să completăm formarea viitorului cadru didactic pentru învățământul primar cu încă trei ani în învățământul superior.

În acest fel, nu distrugem, nu renunțăm la un învățământ preuniversitar de calitate, care și-a confirmat valoarea de-a lungul timpului și chiar putem adăuga plus-valoare pregătirii viitoarelor cadre didactice de la primar prin absolvirea unei forme de învățământ superior”, a concluzionat directorul Colegiului Național Pedagogic ”Carmen Sylva”.

Profesorul doctorand Dan Cardaș, singurul candidat din Timiș care a obținut media 10 la concursul de titularizare din anul 2022, absolvent al Liceului Pedagogic din Caransebeș (actualmente Colegiul Național ”C.D.Loga” Caransebeș), specializarea educator-învățător, a amintit, de asemenea, câteva detalii importante din perioada de formare inițială, de la liceu:

”Am avut discipline dedicate specializării noastre, aceea de învățător-educator, printre care psihologia educației, pedagogie…

De asemenea, practica am desfășurat-o în cea mai mare parte la ciclul primar, în cadrul căreia am avut de realizat proiecte de lecție, susțineam lecții…

De exemplu, clasa a IX-a era dedicată observațiilor la lecții: mergeam la clasele învățătorilor, observam ce se întâmplă acolo, ne notam toate informațiile din timpul desfășurării orelor.

Apoi, ne duceam la profesoara de pedagogie căreia îi arătam fișele de observație, le discutam și primeam notă pe ele, pentru că trebuia să identificăm anumite elemente-cheie cum ar fi obiectivele operaționale pe care și le-a propus învățătorul la clasă, metode specifice de predare, metode de lucru.

În clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, situația s-a schimbat: nu mai observam învățătorul, observam colegul. În cadrul practicii pedagogice mergeam câte patru-cinci colegi la o clasă.

Prin rotație, unul preda, iar ceilalți îl observau. La final de semestru, discutam împreună cu profesoara de pedagogie pe marginea fișei de observație pe care o întocmeam, discutam proiectele de lecție pe care începuserăm să le facem și primeam notă.

Am învățat să realizăm proiectul de lecție foarte etapizat. Încă din primul an de liceu am învățat momentele lecției, metodele specifice și, ușor, ușor, am început să ne construim proiectele de lecție care ne trebuiau pentru practica pedagogică.

Aveam o lecție finală, care se desfășura în felul următor: aveam disciplinele din trunchiul comun pentru clasele primare – matematică, română, istorie – și extrăgeam un bilețel pe care era scrisă una dintre disciplinele studiate la nivelul ciclului primar. La disciplina pe care o extrăgeam trebuia să susținem lecția finală”.

”În fiecare săptămână aveam câte patru ore de practică, iar în timpul cursurilor, aveam oră specială de metodică. E binevenită Facultatea de Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, dar în continuarea liceului pedagogic.

Din experiența concursului național de titularizare, pot să spun următorul lucru: datorită faptului că am absolvit un liceu pedagogic, m-am simțit mult mai bine pregătit pentru a susține acest concurs din punct de vedere al metodicii și al cunoștințelor teoretice de pedagogie și psihopedagogie”, a precizat profesorul Dan Cardaș.