Societatea timișoreană de transport în comun, căpușată în continuare. Reformă la STPT, dar tot sub papucul SMTT
Plină de datorii dar și de proiecte de investiții, deocamdată doar pe hârtie, Societatea de Transport Public Timișoara (STPT) continuă să pună la dispoziție flota de autobuze, troleibuze și microbuze către alte localități mai mici, învecinate, fără a primi nimic înapoi.
La acestea se mai adaugă logistica și întreținerea parcului de vehicule ale STPT, exploatată de către alte UAT-uri, sub paravanul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară “Societatea Metropolitană de Transport Timișoara”.
CITEȘTE ȘI: Într-un liceu din Capitala Europeană a Culturii, dotările au rămas la periferie
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a anunțat că a schimbat managementul “atât la STPT, cât și la SMTT, pentru a elimina relația toxică dintre conduceri. […]
Această relație a făcut ca tocmai pe baza unui contract foarte ambiguu fiecare parte să aibă o altă viziune despre ce subvenții și ce compensații trebuie plătite de SMTT la STPT.
Practic, aveam doi directori care se vedeau oarecum ca doi rivali. Situația trebuia rezolvată. Cei de acum conlucrează. O altă măsură importantă este că am redus posturile la SMTT de la 64 la 21.
Cu cei de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) am refăcut acest contract de delegare, astfel încât să nu mai existe ambiguități, deci nici certuri o dată pe lună.
Asta înseamnă că din punct de vedere financiar există o bază mult mai bună pentru STPT”.
Relația toxică există încă de la constituirea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară “Societatea Metropolitană de Transport Timișoara” (SMTT), în anul 2009 în scopul înființării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de transport public local, pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre, precum și realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes zonal sau regional destinate înființării, modernizării și/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilități publice aferente Serviciului, pe baza strategiei de dezvoltare a Serviciului.
Primarul Fritz susține că SMTT este un bun necesar și chiar o cerință europeană în domeniu.
În realitate, cele 18 UAT-uri membre ale asociației, folosesc patrimoniul STPT, mai exact parcul auto al regiei timișorene care asigură curse de transport în comun înspre și dinspre comunele membre ale SMTT.
Localitățile plătesc o sumă modică pentru a face parte din asociație dar se bucură în schimb de serviciile de transport oferite de societatea timișoreană de transport în comun.
Președinte al Asociației Generale a Acționarilor din SMTT este viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău. Atât el, cât și primarul Fritz susțin că au reformat asociația, prin diminuarea numărului de angajați de la 64 la 21 de oameni.
Ce nu s-a schimbat însă este exploatarea STPT de către celelalte localități membre. Asta în condițiile în care societatea timișoreană are acumulate datorii și se confruntă cu probleme financiare și logistice.
”Avem datorii de 59 de milioane de lei, 37 s-au plătit, acestea erau datorii istorice, 21 de milioane de lei numai săptămâna trecută. O bună parte din datoriile la ANAF sunt plătite. Avem toate bazele să punem STPT pe o bază financiară. Vom lucra cu specialiștii de la BERD în continuare”, a declarat primarului Timișoarei.
O problemă este dotarea cu mijloace de transport. Rețeaua de transport metropolitan s-a extins foarte mult și aceasta afectează transportul intern din Timișoara, pentru că nu mai sunt destule autobuze disponibile.
”S-a extins foarte mult rețeaua metropolitană, fără a avea mai multe mijloace, este unul din motive pentru că în Timișoara nu mai funcționează la fel de multe mijloace de transport.
Dar transportul metropolitan ne ajută și pe noi, ne dorim ca spre Timișoara să se folosească transportul metropolitan, ne dorim să nu vină cei din zonele limitrofe cu mașina, e în interesul nostru. Și acele primării plătesc la SMTT.
Ei contribuie la fonduri. Dar e vorba de sume mai mici. Sunt primării care au depus cereri de finanțare pentru dotări, ceea ce va ajuta la dezvoltarea rețelei metropolitane”, a mai spus primarul Timișoarei.
STPT se mai lovește și de alte probleme ce țin de gestionarea parcului auto, consumul de carburant sau monitorizarea traseelor și a frecvenței de circulație.
”Vom monitoriza mai atent cheltuielile de consum pentru combustibil. În 2021 a fost un supraconsum de 30% care nu se justifică, cu noul sistem vedem exact când se alimentează și cât se consumă.
Acum a devenit efectiv noul sistem de eticketing, e un sistem real de urmărire a mijloacelor de transport în comun.
Tocmai am câștigat o finanțare de un milion de euro prin PNRR pentru sistemul de ticketing, vom ști câți călători valideză, în timp real, biletele. Și pentru călători înseamnă noi facilități, vor fi servicii online, un sistem digitalizat.
În martie vom desemna un câștigător la licitație. Primele rezultate se vor vedea anul viitor”, a declarat Dominic Fritz.
Edilul recunoaște că funcționarea societății timișorene de transport sub umbrela SMTT este una păguboasă:
“Trebuie sa asanăm STPT și știti problemele cu care se confruntă de decenii: subfinanțare, tertipuri ale managementului, companie cu datorii mari, erau datorii de 114 milioane lei la ANAF la finalul anul trecut. La acestea se adaugă din august 2020 un contract de delegare a serviciilor, un contract ambiguu, încheiat cu SMTT ”.
Fostul RATT, actualmente STPT, ar putea funcționa mai eficient dacă nu ar avea de prestat și curse în afara orașului și dacă actualul sistem de facturare, realizat prin intermediarul SMTT, va fi schimbat, așa cum susține Fritz.
Tocmai din cauza acestui contract păgubos între cele două entități, acum doi ani, STPT s-a trezit în situația de a întârzia cu lunile plata salariilor către angajați dar și alte câteva plăți de milioane de lei către diverși furnizori.
