Programul „Prima casă” încă este, pentru o mare parte a populaţiei, varianta cea mai accesibilă de achiziţionare a unei locuinţe, principalul atu fiind avansul redus, pornind de la doar cinci procente.
Este drept, sprijinul statului nu mai este atât de consistent ca la începutul acestei iniţiative guvernamentale. Faptul e explicabil, având în vedere că „Prima casă” îşi propunea, la startarea sa din 2009, când piaţa imobiliară îngheţase, să stimuleze cât de cât achiziţionarea de apartamente, implicit şi sectorul construcţiilor care era, de asemenea, prăbuşit.
Citeşte şi: Valorile terenurilor şi ale locuinţelor din Timiş au crescut în grilele notarilor. Noile preţuri din zona Timişoarei
Acum, piaţa imobiliară e binişor încălzită, iar segmentul construcţiilor rezidenţiale, deşi se află încă departe de vremurile de glorie din urmă cu circa un deceniu, măcar s-a stabilizat la un nivel acceptabil. Astfel, dacă din 2009 încoace aproape 230.000 de cetăţeni au devenit proprietari cu ajutorul unui credit acordat prin programul guvernamental, pentru acest an se estimează doar circa 20.000 de împrumuturi aprobate.
Citeşte şi: Timişean reținut pentru corupere sexuală, racolare de minori și pornografie infantilă. A „agăţat” o fetiţă pe Facebook, apoi…
O veste proastă, deci, pentru potenţialii beneficiari! Statul va putea aloca doar două miliarde de lei pentru garantarea creditelor, cu 500 de milioane mai puţin decât anul trecut, fapt care implică, desigur, o concurenţă mai aprigă, inclusiv în judeţul Timiş, pentru obţinerea mult-visatului credit cu garanţie guvernamentală.
De asemenea, bugetul public alocat pentru acest an e cu aproape un miliard mai redus faţă de 2016, când statul a pus de-o parte 2,94 miliarde de lei pentru garantarea împrumuturilor, în cadrul programului „Prima casă”.
Criterii mai prudente
Potrivit Ministerului Finanţelor, pe lângă ritmul de utilizare a plafoanelor alocate anterior şi condiţiile de acordare a creditelor, din acest an se introduc noi criterii în cadrul programului, pentru stimularea acordării, de către instituţiile finanţatoare, a creditelor standard fără implicarea garanţiilor de stat. În acelaşi timp, instituţia are în vedere şi adoptarea unui management al riscului prudent la nivelul băncilor, astfel încât să se limiteze pericolul de neplată, dar şi o mai bună gestionare a procesului de acordare a creditelor în cadrul programului „Prima casă”.
Citeşte şi: Vremea se schimbă radical. Vom avea iarnă adevărată!
Valoarea maximă a împrumutului a rămas tot în jurul a 57.000 de euro pentru locuinţe vechi şi 66.000 de euro pentru cele noi. Astfel, pentru cei care se gândesc să construiască o casă, fondul de garantare anunţă dobânzi avantajoase.
Condiţiile de implementare a programului au fost aprobate
Guvernul a aprobat, în şedinţa de ieri, o Hotărâre care stabileşte normele de implementare a programului „Prima casă” . Principalele schimbări vizează reducerea marjei maxime de dobândă de la 2,5 la 2 la sută, în scopul uniformizării nivelului costurilor totale ale tuturor categoriilor de finanțări care pot fi acordate în cadrul programului, eliminarea utilizării valorii de reîntregire a plafonului (revolving) pentru emiterea de garanții în anul 2018, clarificarea principiilor de redistribuire către finanțatori a rezervei rămase nealocate din plafonul anual, precum și simplificarea procedurii de radiere în situaţia respingerii cererii de plată a creditului garantat în cadrul programului.
Citeşte şi: Tineri din alte judeţe vin cu grămada la Timişoara, deşi „Prima chirie” a rămas doar pe hârtie
Astfel, decizia de reducere a marjei maxime de dobândă de la 2,5 la 2 la sută a fost luată pentru corelarea prevederilor privind costul total al finanțărilor garantate pentru achiziționarea de locuințe cu cea pentru construirea de locuințe, urmărindu-se evitarea oricărei discriminare în acest sens.
În termen de şapte zile de la intrarea în vigoare a actului normativ aprobat de Guvern, finanțatorii au obligația să transmită Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA – IFN (FNGCIMM) și Ministerului Finanțelor Publice nivelul costurilor totale pe care le aplică finanțărilor garantate pentru construcția de locuințe.
În plus, programul se flexibilizează prin reglementarea unei alte periodicități de stabilire a nivelului comisionului de gestiune şi a comisionului unic de analiză datorată FNGCIMM pentru derularea activității în calitate de mandatar al statului, care va fi aprobat anual prin ordin al ministrului finanțelor publice, anterior această operațiune realizându-se semestrial.
Citeşte şi: O comună de lângă Timişoara este în aşteptarea investitorilor care tot întârzie… Ce le lipseşte
În ceea ce priveşte realocarea către finanțatori a rezervei rămase din plafonul anual, Guvernul a decis ca aceasta să se facă în funcţie de ponderea garanțiilor acordate de la începutul anului de referință de către fiecare finanțator participant în program, actul normativ aprobat ieri introducând o clarificare suplimentară în acest sens.
O altă schimbare importantă o reprezintă eliminarea utilizării valorii de reîntregire a plafonului (revolving) pentru emiterea de garanții, Guvernul luând această decizie pentru a nu pune la dispoziția finanțatorilor participanți în program și a altor limite suplimentare față de plafonul de două miliarde de lei alocat programului „Prima casă” pentru 2018.
Actul include, totodată, o serie de măsuri pentru simplificarea și evitarea birocratizării excesive a procedurilor aplicate în cazul respingerii cererilor de plată. În astfel de situații, sarcina de a emite acordurile pentru radierea ipotecilor și a interdicțiilor de înstrăinare și grevare prevăzute de lege este preluată de FNGCIMM, anterior intrând în atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice.
Citeşte şi: Tinerii bănățeni s-au emancipat la locul de muncă. Nu mai stau aplecaţi în faţa şefilor şi ştiu să-şi obţină drepturile
Odată cu preluarea acestor operațiuni la nivelul fondului de garantare, timpul de așteptare al finanțatorilor şi al beneficiarilor pentru obținerea acordurilor de radiere va fi scurtat cu cel puţin zece zile. În situația respingerii cererilor de plată, FNGCIMM va fi mandatat să-și exprime acordul în numele și în contul statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în vederea radierii ipotecii legale și a interdicțiilor înscrise în cartea funciară a locuinței achiziționate sau construite în cadrul programului.
Alte modificări aprobate de Executiv reglementează o serie de aspecte de ordin practic, aplicabile situaţiilor în care a fost finalizată executarea silită imobiliară a locuinței achiziționate sau construite prin programul „Prima casă”, de către organele specializate ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Aproape 240.000 de garanţii, din 2009 încoace
De la lansarea programului ”Prima casă”, în 2009, până la sfârșitul lunii noiembrie 2017, au fost acordate 238.305 garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 20,78 miliarde de lei. În primele 11 luni ale anului trecut au fost acordate 23.437 garanții, în valoare totală de 2,048 miliarde de lei, precum și 8.910 promisiuni de garantare, în valoare totală de 1,002 miliarde.
Alocarea plafonului total al garanțiilor care pot fi emise în anul 2018 în cadrul programului se face la solicitarea finanțatorilor participanți, de către FNGCIMM, cu acordul Ministerului Finanţelor. Plafonul astfel stabilit se ajustează cu procentele calculate pe baza punctajelor finale obținute de finanțatori în urma evaluării anuale a modului de utilizare a plafoanelor de garantare.
Citeşte şi: Șef nou la Primăria Timișoara?
Fiecărui criteriu îi va corespunde un punctaj diferenţiat, în funcţie de mărimea rapoartelor aferente, iar prin însumarea punctelor atribuite se va obţine punctajul final, care va determina procentul de ajustare a plafonului alocat. Evaluarea anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare alocate finanţatorilor participanţi în cadrul programului „Prima casă” se efectuează pe baza raportărilor transmise de către finanţatori şi a datelor existente în evidenţele FNGCIMM. Garanţiile se acordă numai în lei, de către finanţatorii care au optat pentru a prelua 50 la sută din riscurile asumate de stat.
Consecinţele modificărilor nu vor fi prea plăcute
Ce consecinţe vor avea aceste schimbări asupra cumpărătorilor și, implicit, asupra vânzătorilor de locuințe de pe segmentul de piață vizat de program? Dată fiind complicarea birocrației de acordare a fondurilor, este de așteptat să existe întârzieri în procesul de alocare a plafoanelor pentru fiecare bancă în parte.
Citeşte şi: Salariile cadrelor didactice din Timiş vin cu întârziere
De asemenea, pe fondul noilor reguli mai stricte, este foarte posibil ca anumite instituții finanțatoare să aloce mai puțini bani decât în anii precedenți. Totodată, posibilitatea ca statul să facă suplimentări ale plafoanelor ce urmează a fi stabilite se va reduce considerabil.
