Primăria Timișoara aruncă pisicile fără stăpân în curtea asociațiilor de proprietari

Primăria Timișoara aruncă pisicile fără stăpân în curtea asociațiilor de proprietari

Federația Asociațiilor de Locatari Timișoara (FALT), organizație nonguvernamentală, care reprezintă interesele a peste 3.500 de asociații de locatari/ proprietari din Timișoara, membră a Ligii Asociațiilor de Proprietari Habitat România, acuză Primăria Timișoara că a încălcat legislația privind transparența decizională și că a promovat un proiect privind gestionarea pisicilor fără stăpân fără o consultare reală a asociațiilor de proprietari.

Organizația a transmis un punct de vedere amplu după ședința Consiliului Local din 24 februarie, în cadrul căreia a fost discutat proiectul municipal de instalare a unor căsuțe standardizate pentru pisicile fără stăpân pe domeniul public.

Dezbatere anunțată cu doar o zi înainte

Potrivit FALT, solicitarea pentru organizarea unei dezbateri publice a fost făcută pentru a contribui la îmbunătățirea proiectului, în baza drepturilor prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională.

Reprezentanții federației afirmă însă că au primit notificarea privind dezbaterea în 23 februarie 2026, la ora 16:30, iar întâlnirea a fost programată pentru a doua zi, 24 februarie, la ora 14:00.

În plus, observațiile scrise trebuiau trimise până la ora 11 în aceeași zi. „În aceste condiții nu era posibilă o consultare reală cu asociațiile de proprietari pe care le reprezentăm”, susține organizația, care afirmă că a cerut amânarea dezbaterii tocmai pentru a putea analiza proiectul și a formula propuneri.

Acuzații la adresa administrației locale

FALT critică și declarațiile făcute în cadrul dezbaterii și în plenul Consiliului Local de viceprimarul Paula Romoceanu, care ar fi afirmat că reprezentanții federației „au pierdut timpul” funcționarilor publici.

„Solicitarea unei dezbateri publice nu este un favor făcut de administrație, ci o obligație legală”, susține Petru Olariu (foto), împuternicit al Comitetului Director al Federației Asociațiilor de Locatari Timișoara.

Probleme de legalitate

Federația susține că proiectul conține prevederi care contravin Legii nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari. Una dintre principalele critici vizează modul de intrare în programul municipal.

În forma inițială, participarea unei asociații ar fi putut fi decisă prin semnarea unui tabel de către proprietari.

Potrivit FALT, legislația prevede însă că acordul asociației trebuie exprimat fie prin hotărârea adunării generale, fie prin declarații scrise individuale ale proprietarilor, iar folosirea unui simplu tabel ar reprezenta o interpretare eronată a legii.

În urma intervențiilor din plen, procedura a fost modificată printr-un amendament care prevede că intrarea și ieșirea din program trebuie aprobate prin hotărârea adunării generale.

Responsabilități „imposibile”

Organizația mai critică faptul că proiectul atribuie asociațiilor de proprietari obligația de a monitoriza starea de sănătate a pisicilor.

„Asociațiile nu au competențe veterinare și nici atribuții legale privind gestionarea animalelor de pe domeniul public”, susține federația.

De asemenea, FALT atrage atenția că proiectul nu clarifică mai multe aspecte practice: distanța minimă la care pot fi amplasate căsuțele față de ferestrele locuințelor; modul de gestionare a situațiilor în care mai multe blocuri au curți comune; obligativitatea sterilizării și identificării pisicilor; responsabilitatea pentru eventualele pagube produse de animale; modul de gestionare a deșeurilor provenite din litiere.

Costuri suplimentare pentru proprietari

Reprezentanții federației aver­tizează că implicarea asociațiilor în astfel de activități ar putea genera costuri suplimentare pentru proprietari, costuri care nu sunt prevăzute în categoriile de cheltuieli stabilite de lege pentru asociațiile de proprietari.

„Asociațiile au rolul de a administra condominiul, nu de a administra animale de pe domeniul public”, se arată în poziția oficială a organizației.

Sesizare către Prefectura Timiș

Federația Asociațiilor de Locatari Timișoara a trimis, la data de 02.03.2026, o sesizare către Prefectura Timiș, în care îi solicită doamnei prefect Cornelia-Elena Micicoi „să atacați în contencios administrativ, pe calea tutelei administrative”, Hotărârea de Consiliu Local din data de 24.02.2026 privind construirea, instalarea și îngrijirea căsuțelor amplasate pe domeniul public al Municipiului Timișoara pentru pisicile comunitare.

Între motivele ce stau la baza sesizării se află și acela că, „deși proiectul a fost aprobat în ședința publică din data de 24.02,2026 acesta a fost aprobat prin încălcarea mai multor acte normative în vigoare, legi organice și ordinare”. Concret, reprezentanții FALT arată că au fost încălcate mai multe articole din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

Astfel: „Nu a existat o consultare a cetățenilor și a asociației noastre”; „Nu a existat un studiu de impact și/sau de fezabilitate” și nu au fost anunțate „termenul limită, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ”; Nu s-a stabilit o perioadă de cel puţin 10 zile calendaristice pentru proiectul respectiv, pentru a primi propuneri, sugestii și opinii”; „Dacă nu s-a prevăzut o data pentru propuneri, evident că nu s-au făcut propuneri”.

Pericol social

FALT atrage atenția și a pericolului social: „Din punct de vedere al pericolului social, apreciem că proiectul duce la creșterea numărului de pisici și nu la reducerea acestuia, așa cum ar fi necesar.

Proiectul nu prevede sterilizarea pisicilor pentru a nu se înmulți în mod excesiv.

Se prevede în proiect ca asociațiile de proprietari să monitorizeze starea de sănătate a pisicilor, ceea ce nu va fi posibil deoarece asociațiile nu au cunoștințe veterinare și ca atare, pot apărea multe cazuri de îmbolnăviri, mai ales a copiilor care vor fi tentați să se joace cu pisicile.

S-a argumentat de către primărie că prin existența căsuțelor se pot prinde mai ușor pisicile, deși, dacă se dorea prinderea lor, se puteau găsi alte mijloace și pisicile să fie capturate, sterilizate și predate spre adopție.

Chiar dacă înscrierea în program nu este obligatorie, acele asociații care nu cunosc ce boli pot transmite pisicile pot crea probleme copiilor din vecinătate.

Dacă cei care au inițiat proiectul ar fi consultat și specialiști în domeniu (nu doar un ONG de protecția animalelor), sigur nu ar fi promovat acest proiect în forma actuală. Anexăm și punctul de vedere al Direcției de Sănătate Publică Timișoara și al Universității de Medicină Veterinară Timișoara, din care rezultă pericolul pentru sănătatea cetățenilor”.

Sancțiuni pentru cei care hrănesc pisicile și porumbeii

La data de 03.03.2026, FALT a revenit cu o nouă adresă către prefectură, în care aduce completări la adresa anterioară:

„Primăria, prin HCL nr. 117/2024 art. 7 al. 1 lit. o), prevede sancțiuni pentru cei care hră-nesc pisicile (inclusiv porumbeii, mult îndrăgiți în Piața Victoriei); Prefectul Mihai Ritivoiu a atacat în instanță acest HCL și pentru articolul referitor la hrănirea porumbeilor, întrucât considera articolul din HCL, ca nelegal, dar instanța a respins contestația prefectului; în concluzie, atât Consiliul Local care a aprobat HCL 117/2024 cât și instanța (Tribunalul Timiș) au considerat ca întemeiată interzicerea hrănirii porumbeilor pe domeniul public. Acum, prin HCL-ul din 24.02.2026 privind construirea, instalarea și îngrijirea căsuțelor amplasate pe domeniul public al Municipiului Timișoara pentru pisicile comunitare, se promovează hrănirea pisicilor pe domeniul public fără a ține cont de pericolul care îl pot aduce aceste pisici.

Atât păsările (porumbeii) cât și pisicile sunt purtătoare de boli, dar Primăria tratează diferit această problemă.

Proiectul aprobat nu rezolvă probleme importante cum ar fi: nu se prevede cum se procedează când este o curte interioară, delimitată de mai multe blocuri; nu se prevede o distanță minimă față de geamurile locatarilor, ceea ce duce la conflicte între locatari; nu se prevede sterilizarea și microciparea pisicilor; în loc ca ONG-ul de protecție a animalelor să se ocupe de starea de sănătate a pisicilor, proiectul prevede obligația asociațiilor de proprietari de a monitoriza starea de sănătate a acestora, ca și cum asociația de proprietari ar avea un medic veterinar în asociație și care să dorească să facă această activitate; nu se prevede cine răspunde de problemele create de pisici, cum ar fi: murdărirea mașinilor, cazuri în care pisicile au intrat în habitaclul mașinii, au murit, iar proprietarul s-a trezit că are o mare problemă cu scosul și igienizarea mașinii, gălăgie infernală în anumite perioade, distrugerea spațiului verde, murdărirea trotuarelor etc.”.

De asemenea, arată FALT: „asociația de proprietari nu are ca obiect de activitate hrănirea și îngrijirea pisicilor, iar dacă nu hotărăsc în unanimitate, vor fi conflicte în interiorul asociației și procese în instanță; nu se prevede cine asigură litiera pentru pisici; ce se întâmplă cu câinii comunitari care vor interfera cu pisicile, pentru hrană”.

„Cum poate constata Poliția Locală că asociația de proprietari nu monitorizează starea de sănătate corespunzător? Se vor aplica amenzi care vor fi sigur contestate în instanță. Acestea sunt doar o parte din probleme, dar dacă s-ar fi făcut o dezbatere publică reală, puteam veni și cu alte argumente și poate proiectul nu trecea în forma actuală (de remarcat că proiectul a trecut cu un vot față de minimul necesar).

Considerăm că proiectul nu a presupus o urgență justificată pentru a nu se respecta prevederile Legii 52/2003 și organizarea unei dezbateri publice reale pe acest proiect, așa cum ar fi fost normal într-un oraș european”, mai arată reprezentanții Federației Asociațiilor de Locatari Timișoara.

Riscuri la adresa sănătății publice

Conform specialiștilor în sănătate publică, pisicile fără stăpân din zonele urbane (dintre blocuri, tomberoane) reprezintă un risc de sănătate publică din cauza posibilității transmiterii unor boli zoonotice (boli transmise de la animale la om), în special prin fecale, zgârieturi sau paraziți.

Aceste animale, neavând supraveghere veterinară, pot fi purtătoare de bacterii, paraziți și virusuri. Principalele riscuri de îmbolnăvire includ:

– toxoplasmoza: Cauzată de parazitul Toxoplasma gondii, eliminat prin fecalele pisicilor infectate. Poate contamina solul din nisipare, grădini sau zonele verzi dintre blocuri. Este periculoasă în special pentru femeile însărcinate (risc de malformații fetale) și persoanele cu sistem imunitar slăbit.

– toxocaroza (Viermii rotunzi): Infecție parazitară (Toxocara cati) transmisă prin ouăle eliminate în fecale, care pot supraviețui mult timp în sol. Oamenii, în special copiii, se pot infecta prin contactul mâinilor murdare cu gura.

– boala zgârieturii de pisică (Bartoneloza): Infecție bacteriană cauzată de Bartonella henselae, transmisă prin zgârieturi, mușcături sau linsul pielii lezate de către o pisică purtătoare (infestată de obicei de purici). Simptomele includ febră, dureri de cap și umflarea ganglionilor limfatici.

CITEȘTE ȘI: Sportivii de la CS Șomo KickBoxing, performanțe la cel mai înalt nivel

– dermatomicoze (Infecții fungice/Micoze): Foarte frecvente la pisicile comunitare (ex: tricofiția sau „viermii inelați”), se transmit prin contact direct sau prin obiecte contaminate, cauzând leziuni cutanate, căderea părului și prurit intens.

– râia (Scabia): Boală de piele contagioasă provocată de acarieni, care poate fi transmisă omului prin contact apropiat.

– infecții bacteriene și parazitare digestive: Pisicile care scotocesc prin tomberoane pot fi purtătoare de Campylobacter sau Giardia, care pot provoca gastroenterite severe la om prin contaminarea mediului.

– rabia (Turbarea): Deși riscul este mai mic în zonele urbane monitorizate, pisicile nevaccinate care interacționează cu animale sălbatice pot transmite virusul rabic, care este fatal.

Măsuri de prevenție

Ca măsuri de prevenție se recomandă: evitarea hrănirii pisicilor în spații comune sau în apropierea ferestrelor/locurilor de joacă; spălarea riguroasă a mâinilor după manipularea animalelor sau a obiectelor din spații frecventate de acestea; utilizarea mănușilor la curățarea zonelor verzi sau la grădinărit; acoperirea nisiparelor de joacă pentru copii; sterilizarea și vaccinarea pisicilor din comunitate pentru a reduce densitatea și sursele de infecție.

Primăria aruncă pisica

Ca și în cazul câinilor și al altor animale fără stăpân de pe domeniul public, și de problema pisicilor maidaneze ce-și duc veacul prin tomberoane are trebui să se ocupe tot primăria.

Dar, la Timișoara, edilii încearcă să se spele pe mâini și să arunce pisica în curtea asociațiilor de locatari/proprietari.

Federația Asociațiilor de Locatari Timișoara consideră că activitățile de îngrijire a pisicilor fără stăpân ar trebui organizate de primărie, prin voluntari sau organizații de protecția animalelor, nu prin intermediul asociațiilor de proprietari.

În opinia reprezentanților FALT, dacă unele asociații vor accepta să se implice fără să analizeze consecințele juridice și financiare, există riscul apariției unor conflicte între proprietari și chiar al unor procese în instanță.