O poveste din Lugojul secolului al XIX-lea…
Reprezentanții Muzeului Național al Banatului îi ispitesc pe curioși cu o altă felie de istorie plină de parfumul trecutelor vremi, aceea a Casei Liszka.
”În Lugoj există un tavan care a ascultat mai multe povești decât un oraș întreg.
Sub el s-au cântat partituri, s-au spus vești bune, s-au legat prietenii, s-au făcut planuri și s-au visat vieți care, între timp, au devenit istorie.
Casa Liszka, de la colțul străzilor Nicolae Bălcescu și Ștrandului, păstrează urmele unei familii care a lăsat ceva din sufletul ei în oraș. Totul începe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când Anton Liszka ajunge aici din Boemia și își alege Lugojul drept acasă. Fiul său, Johann, duce povestea mai departe.
Negustor, primar, iubitor de muzică și teatru, unul dintre oamenii care au înțeles că un oraș se construiește din ziduri, dar trăiește prin cultură.
Casa familiei vorbea aceeași limbă.
Camere înalte, sobe de teracotă, mobilier ales cu grijă și un salon aflat chiar în inima locuinței.
Acolo se adunau oamenii. Acolo răsuna muzica. Acolo treceau serile.
Când casa a fost terminată, în 1843, inaugurarea ei a avut loc printr-un concert de pian. Parcă vezi lumânările aprinse, rochiile foșnind ușor, emoția primei note și gazde zâmbind. O casă care își începea viața prin muzică avea toate șansele să îmbătrânească frumos.
În 1882, salonul primește încă un dar. David Klein, proprietarul de atunci, îl aduce la Lugoj pe pictorul Than Mór pentru a decora plafonul.
Lucrarea există și astăzi, plutind deasupra încăperii ca o amintire care a refuzat să plece.
Fotografiile de epocă ne lasă să privim pentru câteva clipe lumea familiei Liszka. Aloisia și fiicele sale.
Rochii ample. Lecții de pian. Oameni care aveau timp pentru conversații lungi și pentru fotografii făcute rar, tocmai pentru că fiecare conta. Privind aceste chipuri, ai impresia că albumul nu s-a închis de tot.
Că între paginile lui a rămas prins un Lugoj elegant, cultivat și plin de speranță. Casa Liszka stă de aproape două secole la colțul unei străzi. Tavanul încă veghează. Fotografiile încă păstrează nume și priviri.
Iar orașul își recunoaște, din când în când, propriul trecut în ele.
Dacă v-au făcut curioși aceste chipuri și această casă, povestea continuă în expoziția <<Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă>>, în mansarda B1 al Bastionului Maria Theresia.
Acolo veți găsi fotografii, obiecte și fragmente din viețile unor oameni care au lăsat urme adânci în istoria Banatului, ” au transmis cei de la MNaB povestea recompusă după cercetarea și fotografiile muzeografului Cristian-Oliviu Gaidoș.
