Codași în Europa, fruntași în Timiș. Mașinile electrice au prea puține stații de încărcare
Posesorii de automobile electrice din Timișoara organizează, pe 22 aprilie, “Dialogul electromobilistic”, un eveniment ce devine tradiție, prin organizarea sa anuală. Una dintre problemele ultimilor ani este dezvoltarea rețelei de stații de încărcare a mașinilor electrice.
Dacă la nivelul județului Timiș, situația este una decentă spre satisfăcătoare, la nivelul național, lucrurile stau ceva mai prost. Iar la nivel european, România se numără printre codaşele Uniunii Europene la numărul de staţii pentru maşinile electrice.
Inițiativa Timișoara
Grupul civil “el mobil” anunță, cu două săptămâni înainte de eveniment, că începe prezentarea participanților la dialogul electromobilistic cu timișorenii din 22 aprilie, pe baza confirmărilor primite.
Pe măsură ce alți posesori de vehicule electrice își vor anunța sosirea în capitala culturală europeană 2023, vor actualiza prezentarea săptămânal, adăugând imagini cu participanții.
CITEȘTE ȘI: Caravana medicală „Împreună pentru Viață”
Din start este important de menționat că evenimentul de la Timisoara este deschis tuturor electromobiliștilor interesați și nu se percep taxe de participare.
“Este o tradiție a proiectului nostru să ureze Bun venit tuturor celor ce au pornit pe calea mobilității electrice, cu intenția de a ne uni forțele, priceperea și experiențele specifice fiecăruia, pentru o informare cât mai completă a publicului interest”, anunță organizatorii.
Privind la parcul auto 100% electric din România la finalul lunii februarie, lista modelelor ce nu au participat la proiect (albastru) este cu mult mai scurtă decât cea a mașinilor monitorizate săptămânal în cadrul proiectului (roșu) pentru cel puțin 12 luni. (vezi foto cu graficul – sursa foto: RO e-mobility index)
Din lista clasatelor în Top 10, BMW i3, Nissan Leaf și VW e-Golf au participat la evenimente organizate în anii trecuți și proprietari din toată țara au descris experiențele cu aceste mașini îndrăgite. Sunt modele timpurii, care au ajuns în număr suficient de mare în România și vor continua să fie prezente pe piața second hand, chiar dacă producția pentru i3 și e-Golf a încetat.
În schimb, despre alte șase modele: Model S, Mercedes EQA, Renault Kangoo, Mini Cooper SE, Mustang Mach-e și BMW iX3 avem doar informațiile oficiale sau cele rezultate din urma unor scurte test drive-uri.
“După cinci ani de experiență și peste 1.9 milioane km electrici monitorizați, considerăm că perspectiva de la volan, după o utilizare mai îndelungată de 12 luni, poate ajuta pe cei interesați, dar încă indeciși, să descopere dacă o anumită mașină, pe care au pus ochii, este potrivită pentru nevoile personale.
In concluzie, cele 21 modele participante la proiectul Electromobilitate reprezintă peste 77% din parcul auto electric din România. Cu o lună înainte de întâlnirea cu publicul timișorean au confirmat participarea colege și colegi din toată țara”, mai spun cel de la “el-mobil” Timișoara.
Stațiile de încărcare practică tarife diferite
Deși România este cu mult în urma țărilor din Europa de Vest în ceea ce privește infrastructura de stații încărcare mașini electrice, românii au câteva benzinării și centre comerciale unde pot încărca mașini electrice în 2023.
Rețeaua din România de încărcare mașini electrice are aproximativ 1.000 de puncte de încărcare, care pot fi găsite pe platforma PlugShare. În funcție de orașul unde este planificată următoarea încărcare, românii pot afla unde sunt punctele de încărcare, tipul stațiilor (normale sau rapide) și tariful pentru a încărca.
Pe piața stațiilor de încărcare există mai mulți operatori. Majoritatea centrelor comerciale au instalate în parcări stații de alimentare pentru a încărca mașini electrice. Printre acestea sunt Carrefour, Kaufland, Lidl, Mega Image, Ikea (stații închise până în 2023). Și în anumite benzinării Mol, Rompetrol, OMV, Petrom și LukOil se găsesc stații de încărcare.
În reţeaua EVConnect, tariful este de 1,89 lei/kWh pentru încărcare la curent alternativ (AC) și de 2,32 lei/kwh pentru a încărca la curent continuu (DC). Abonament 119 lei + TVA / lună: 55 de unități de încărcare (kWh) incluse. După epuizarea cantității de kWh / lună din abonament, se va aplica tariful standard. Dacă se consumă mai puțin decât cantitatea din contract, diferența nu se va acumula de la o lună la alta. Fiecare tip de abonament vine cu un card RFID.
La stațiile E.ON Drive tarifele sunt de 2,29 lei/kWh la o stație de încărcare în curent alternativ. La curent continuu, tariful este de 2,85 lei/kWh. Cu abonamentul lunar prepaid de 150 de lei tarifele sunt 2,05 lei/kWh (11-22kw, AC), respectiv, 2,55 lei/kWh (DC).
O încărcare la Renovatio este 1,99 lei unitate (AC – putere între 4kW – 22kW) și 2,49 lei pe unitate pentru alimentare DC (fast charge), putere mai mare de 22kW. O unitate de încărcare reprezintă 1 kWh.
La stațiile MOL Plugee cei care nu sunt înregistrați plătesc 2,3 lei pe unitate (AC – 22-43 KW), 2,7 lei/unitate pentru DC (50-70 KW) și 3,3 lei pe unitate (DC peste 75 KW).
Pentru a încărca în rețeaua Enel X este perceput un tarif de 1,89 lei/kWh la curent alternativ și de 2,29 lei/kWh pentru încărcare rapidă DC (curent continuu). Enel X are și tarife mai mici pentru cei care au abonament. Cei care au cont activ în aplicația Enel X „JuicePass” pot încărca pentru 1,69 lei/kWh la curent alternativ si 2,09 lei la curent continuu.
Stațiile de încărcare operate de către Renovatio e-charge pot fi accesate în baza unui cupon Kaufland pe care îl primești automat în contul din aplicația e-charge. Pentru acordarea de cupoane este nevoie de cumpărături realizate într-o lună anterioară în valoare de minimum 500 lei.
Mai trebuie spus că, pentru a impulsiona piața automobilelor electrice din România, până în urmă cu câțiva ani, încărcarea unei mașini electrice era gratuită aproape la orice stație de încărcare.
Codași la numărul de staţii de încărcare pentru maşinile electrice
România se numără printre codaşele Uniunii Europene la numărul de staţii pentru maşinile electrice. Ungaria are de 2 ori mai multe „benzinării“ electrice, iar Olanda este liderul Uniunii cu aproape 112.000 de staţii pentru maşinile electrice.
Potrivit celui mai recent studiu realizat de ACEA (The European Automobile Manufacturers’ Association – Asociaţia Europeană a Producătorilor de Automobile), la finalul anului trecut România avea o reţea de staţii de încărcare pentru maşinile electrice de 1.658 de puncte de alimentare.
Cu această reţea, România este printre codaşele la nivel european în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de mobilitate electrică.
„Olanda, ţara cu cea mai dezvoltată infrastructură pentru maşinile electrice, are de aproape 70 de ori mai multe staţii (111.821) decât România, care este ca suprafaţă de circa şapte ori mai mare”, este una dintre concluziile ACEA. Dar poate nu comparaţia cu Olanda este cea mai relevantă, ci cea cu state vecine cu România, notează Ziarul Financiar.
De exemplu, Ungaria are o reţea de peste 3.600 de staţii pentru maşinile electrice, în ciuda suprafaţei mai mici. Cu cele 1.658 de staţii pentru maşinile electrice România este destul de departe de ţinta de 15.000 de staţii asumată prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) până în 2026. De asemenea, numărul scăzut reflectă şi faptul că piaţa de maşini electrice este totuşi mică raportată la motorizările clasice.
Timișoara dezvoltă rețeaua de stații publice
În septembrie 2022, cu ajutorul unei finanțări nerambursabile primită de la Administrația Fondului pentru Mediu, Primăria Timișoara a pus în funcțiune primele 16 stații de încărcare pentru vehicule electrice.
Stațiile de încărcare pot fi folosite prin descărcarea aplicației EVGO SMART CHARGE (disponibilă gratuit pe Play Store și AppStore). Aplicația conține și o hartă care se updatează în timp real cu stațiile disponibile în oraș și locurile de încărcare libere. De asemenea, plata se face tot prin intermediul aplicației.
La stațiile de încărcare sunt interconectați doi senzori de parcare care vor avertiza optic și în rețea (sistem monitorizare stație, dispecerat, etc) statusul locurilor de parcare monitorizate, respectiv dacă vehiculele parcate încarcă sau nu, iar stația transmite serverului central și persoanei care a inițiat încărcarea toate datele referitoare la încărcare: ora de începere a încărcării, statusul pe perioada încărcării, parametrii de încărcare, ora finalizării încărcării și costurile totale pentru încărcare. Stațiile vor fi monitorizate de câte o cameră video.
Ecranul tactil și butoanele de acționare sunt dispuse în așa fel încât să fie accesibile și persoanelor cu dizabilități.
Tariful pentru servicii de reîncărcare a vehiculelor electrice este de 1,10 lei/ kwh cu TVA. Tariful poate fi actualizat ori de câte ori evoluția elementelor de calcul o va impune, conform contractului cu furnizorul de energie electrică.
Lucrările de instalare și testare ale stațiilor de încărcare rapidă au fost asigurate de către S.C. EVGO GREEN MOTION S.R.L. și au avut o valoare de 2,2 milioane de lei, fără TVA, din care 90% reprezintă finanțarea de la Administrația Fondului pentru Mediu. Operarea stațiilor a întârziat în urma unor probleme birocratice.
Aeroportul Internațional Timișoara are stație de încărcare rapidă a mașinilor electrice, încă din noiembrie 2017.
Anul trecut, în Timișoara erau înregistrate aproape 2.800 de mașini electrice sau hibrid.
Numărul acestora este în creștere și datorită prelungirii în 2023 a programelor “Rabla Simplu” și “Rabla Plus”. În ceea ce privește Programul Rabla Clasic, prima de casare a fost majorată la 7.000 lei, respectiv 10.000 lei în cazul predării a 2 autovehicule uzate. În cadrul Programului Rabla Plus, solicitantul beneficiază de ecotichete, ce pot ajunge până la 54.000 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen și 29.000 de lei pentru un autovehicul electric hibrid plug-in.
Câte mașini electrice circulă în România?
În România, pe străzi, astăzi circulă circa 40.000 de autoturisme electrice şi hibride plug-in, ceea ce înseamnă aproximativ 0,5% din totalul parcului auto, care cuprinde 8 milioane de maşini, atât electrice, cât şi cu motoare cu ardere internă.
Pe de ată parte, vestea bună este că anul trecut dezvoltarea pe zona de staţii electrice a fost accelerată. Anul trecut s-a înregistrat o creştere majoră a locaţiilor rapide şi ultrarapide de încărcare pentru maşinile electrice şi hibride plug-in, iar astăzi, la nivel naţional, există 1.350 de locaţii cu staţii de încărcare, în creştere cu aproape 60% faţă de 2021, potrivit unui studiu Roland Berger.
Cifrele diferă astfel faţă de cele din monitorizarea ACEA, dar la nivel de tendinţă creşerea este evidentă. Tot studiul Roland Berger arată că circa 30% dintre staţiile noi sunt amplasate în zona spaţiilor de retail din ţară.
Deşi numărul lor creşte, sunt încă prea puţine locaţii cu multiple staţii, care să permită încărcarea autoturismelor într-un timp cât mai scurt.
Majoritatea locaţiilor continuă să opereze o singură staţie, se arată în studiul Roland Berger, doar 25% având două sau mai multe staţii.
În 2022, în România au fost înmatriculate peste 15.000 de vehicule electrice şi hibride plug-in noi, ceea ce a reprezentat o creştere de 70% faţă de anul 2021, dintre care 75% au fost vehicule electrice, mai arată studiul realizat de Roland Berger.
Această creştere se datorează în special programului de sprijin Rabla Plus şi disponibilităţii mai mari a modelelor cu propulsie electrică. „România oferă în prezent unele dintre cele mai generoase stimulente pentru achiziţionarea de vehicule electrice din Europa, în contrast cu alte ţări-cheie ale Uniunii Europene.
Bugetul Rabla Plus, care oferă stimulente financiare pentru achiziţionarea de vehicule electrice şi hibride, aproape s-a dublat an de an şi a ajuns la 218 milioane de euro în 2022”, transmit reprezentanţii Roland Berger.
Cu toate acestea, subliniază ei, în lipsa altor constrângeri cum ar fi taxarea treptată în funcţie de nivelul de poluare sau implementarea zonelor cu emisii reduse, programul Rabla Plus va deveni un factor limitativ în dezvoltarea pieţei de autovehicule electrice în România, creând o dependenţă ridicată de astfel de programe de stimulare, nesustenabile pe termen lung.
Strategie națională este confuză și incertă
În aprilie 2023, România nu are o strategie concretă legată de extinderea rețelei naționale de încărcare a mașinilor electrice, chiar dacă, pe hârtie, are planuri mari. Sunt 1.700 de puncte de încărcare în prezent, iar autoritățile de la București și-au propus să mai construiască încă 30.000 în următorii patru ani.
Guvernul român nici măcar nu a înființat o instituție care să centralizeze informații, să genereze rapoarte sau să gândească strategii în domeniu. De extinderea rețelei de încărcare se ocupă haotic patru ministere: Ministerul Dezvoltării, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Ministerul Energiei, care își pasează responsabilitatea de la unul la altul.
Statul român și-a propus să construiască 30.000 de stații publice de încărcare a mașinilor electrice până în 2026, însă realitatea din teren arată că șansele ca acest lucru să se întâmple sunt mici.
Un studiu Deloitte din 2022 arată că dezvoltarea transportului electric este afectată de multe neclarități. Rețeaua de încărcare a mașinilor electrice face parte din Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatic (PNIESC).
Acest plan are ca scop și creșterea ponderii energiei regenerabile în sectorul transporturilor.
Însă studiul Deloitte, Viitorul Mobilității în România 2022, constată că nu există o „guvernanță interinstituțională care să coordoneze procesul de monitorizare, raportare, implementare și actualizare a planului din România”; „Nu există reguli clare privind monitorizarea, raportarea și implementarea planului”; „Ministerele utilizează metodologii, date și ipoteze diferite în dezvoltarea strategiilor și estimărilor specifice sectorului, fără a lua în considerare efectele și interdependențele sectoriale.”
Nu există nici un Grup Consultativ permanent format din membri precum asociații specifice sectorelor economice, inclusiv sectorul financiar, sindicate, societatea civilă care să valideze politicile și măsurile care vor afecta atât mediul de afaceri, cât și societatea per total.
Obiective greu de atins
Conform datelor din PNRR, țintele României privind rețeaua de încărcare a mașinilor electrice până în 2030 sunt realizarea a 2.896 de puncte de reîncărcare de înaltă putere pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi, conform strategiei CNAIR.
La acestea s-ar adăuga 13.283 de puncte de reîncărcare finanțate prin componenta „Fondul Local” de Ministerul Dezvoltării, din care 13.200 de puncte de încărcare de înaltă putere și 83 de puncte de încărcare de putere normală: 4.000 de puncte de reîncărcare în municipiile reședință de județ; 1.876 de puncte de reîncărcare în alte municipii; 1.600 de puncte de reîncărcare în orașe; 5.724 de puncte de reîncărcare în zone rurale.
Alte poriecte sunt 2.000 de puncte de reîncărcare finanțate prin componenta „Valul Renovării” de Ministerul Dezvoltării: 1.000 de puncte de încărcare de înaltă putere; 1.000 de puncte de încărcare de putere normală; cel puțin 1.000 de puncte de reîncărcare de putere înaltă și normală finanțate din surse naționale, fonduri UE și surse private.
Potrivit angajamentelor PNRR, 85-95 % din punctele de încărcare vor fi instalate în zone accesibile publicului/semipublice și 5-15 % în clădiri private.
„În România noi nu putem vorbi în momentul de față de o dezvoltare a rețelelor de stații de încărcare, pentru că e haos. Statul nu reglementează în niciun fel această industrie”, spune Dan Vardie, președinte și fondator Autobest.
Dezvoltarea cea mai rapidă a stațiilor de încărcare pentru mașinile electrice este generată de mediul privat. Marile centre comerciale care dispun de putere electrică și spațiu, companiile mari de energie, firmele care au găsit rezerve, inclusiv pe lângă mari (foste) platforme industriale, au investit în stații private de încărcare.
În acest moment, potrivit Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), în România sunt aproximativ 1.700 de puncte de încărcare publice.
Cu alte cuvinte, în România, din cele peste 150 de mii de vehicule full-electric și hibrid, pot încărca simultan în stațiile publice din România 1.700 de vehicule.
