Abonament online la ediţia PDF. VEZI DETALII !

Șicanat și nedreptățit în România, un elev din Timișoara va studia la cea mai bună universitate din lume

Într-un articol publicat la începutul anului, în ediția din 9 ianuarie, intitulat „Viitorul țării, subminat de corupția prezentului: olimpicii de la liceele de stat, sabotați de Ministerul Educației”, i-am oferit unuia dintre cei mai străluciți tineri ai Timișoarei, Codrin Paul Oneci, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, ocazia să dezvăluie aranjamentele și intrigile de culise care macină elita învățământului preuniversitar din România.

Pornind de la o nedreptate care i s-a făcut lui însuși – câștigător al unei medalii de bronz la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică (India, decembrie 2016), unde a participat cu a doua selecționată a României, Codrin a fost exclus, alături de colegii săi medaliați, fără explicații, de pe lista de premiere a Ministerului Educației -, liceanul de la „Moisil” a prezentat, cu detalii și informații pertinente, discrepanța dintre intențiile declarate ale guvernanților de a încuraja și de a sprijini vârfurile generației tinere și realitatea dezamăgitoare din sistemul de învățământ.

Invitație din America

Zilele trecute, Codrin ne-a contactat pentru a ne informa că a acceptat invitația de a urma studiile universitare primită de la cea mai bună universitate din lume, celebra Massachusetts Institute of Technology (MIT – Statele Unite ale Americii), care i-a oferit și o bursă integrală!

Pentru cine nu știe încă, universitatea americană s-a clasat în fiecare dintre ultimii cinci ani pe prima poziție a clasamentului celor mai bune instituții de învățământ superior din lume, înaintea renumitelor universități Harvard, Stanford sau Cambridge! Prin comparație, cel mai bine clasate universități românești – „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea București și Universitatea de Vest din Timișoara – pot fi găsite în acest top undeva în jurul locului 700…

Program încărcat

Până să ajungă, însă, în țara tuturor posibilităților, Codrin ia și pulsul Europei, în acest moment el aflându-se în Germania, unde vizitează laboratoarele departamentului de Optică Cuantică din cadrul Institutului „Max Planck” din Munchen, la invitația directorului acestuia, profesorul Ferenc Krausz.

După ce va reveni la Timișoara, tânărul astrofizician își va prezenta, în cadrul Târgului Liceelor (eveniment ce se va desfășura în perioada 24-25 mai la cantina Universității Politehnica), propriile creații în domeniu: drona UAV ATLAS II, un quadcopter, o stație de comandă și urmărire și alte câteva echipamente din domeniul aerospațial, toate proiectate și construite de Codrin în ultima perioadă. De altfel, timișoreanul a acceptat invitația celor de la MIT tocmai pentru a continua dezvoltarea proiectelor sale în domeniul aerospațial.

Politica de stat, eșec garantat

Așa cum spuneam mai sus, în articolul din ianuarie, i-am dat ocazia lui Codrin Oneci să își exprime public nemulțumirea față de nedreptatea care i s-a făcut, prezentând pasaje ample dintr-un fel de scrisoare deschisă redactată de tânărul timișorean.

La fel vom proceda și acum, vom prezenta, în continuare, fragmente din noul demers jurnalistic al multiplului medaliat de la „Moisil”.

Iată cum începe expunerea sa: „În articolul meu anterior, cel despre olimpici, am criticat politicile diverselor cabinete executive care s-au succedat de-a lungul anilor și care n-au făcut decât să promoveze olimpicii <fabricați>, sub acoperirea declarației-tip , <<Sprijinim valorile olimpice>>, dintre care majoritatea au plecat la studii universitare de licență cu burse plătite de Statul Român prin diverși cunoscuți cu funcții politice (datorită faptului că cei mai mulți nu primesc burse, cu atât mai mult burse integrale).

Problema pe care trebuie pus accentul este aceea a investițiilor neprofitabile ale Statului în acești indivizi care nu aduc nici un plus învățământului național luat în ansamblu”.

Resemnare mioritică

După acest start franc, Codrin vine cu noi detalii din culise: „Experiența competițională mi-a arătat că prin concursurile și olimpiadele din țară nu sunt promovate nici domeniile STEM (acronim pentru Science, Technology, Engineering, Mathematics – n.r.), nici indivizii performanți, ci un număr mic de indivizi deschiși când e vorba de compromis.

De exemplu, deși tehnicile liceelor private ca ICHB (Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, finanțat prin Lumina Educational Institutions de către facțiunea islamică a conducătorului spiritual turc Fethullah Gullen – n.r.) sunt cunoscute de foarte mulți în mediul academic, sunt foarte puțini cei care nu sunt dispuși să facă <<afaceri>> cu ei, majoritatea cadrelor didactice din țară afirmând cu seninătate despre cei de la fundația Lumina că <<sunt puternici, cine poate sta în calea lor>>”.

Buni la teorie, slabi la practică

Laureatul de la „Moisil” ne arată și unde ne aflăm, ca sistem de învățământ, în comparație cu Occidentul: „Deși, prin prisma acestor constatări, înțelegem acum de ce tot mai puține state dezvoltate mai participă în astfel de competiții, trebuie totuși să ne punem întrebarea cum putem continua promovarea educației STEM în rândul populației românești, segmentul de maxim interes pentru noi fiind copiii și tinerii.

Înainte de a trasa câteva obiective ale învățământului STEM în România, este de bun-simț să evaluăm situația actuală. Este cunoscut faptul că România are câteva zeci de olimpici internaționali care sunt mai bine pregătiți decât oponenții lor din majoritatea țărilor lumii, însă starea lucrurilor în țară este contrastantă, fapt reflectat de testele PISA (acronim pentru Programme for International Student Assessment / Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor, teste organizate periodic de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) pe eşantioane de elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 16 ani împliniţi, care îşi propun să stabilească, pe o scară de apreciere cu 1.000 de puncte, nivelul literaţiei – de la englezescul <<literacy>>, adică abilitatea de a citi şi de a scrie; competenţe sau cunoştinţe într-un anumit domeniu -, în trei arii fundamentale: înţelegerea textelor sau citire, matematică şi ştiinţe – n.r.), care arată anual că din punct de vedere științific elevii români sunt incapabili să analizeze fenomene și să sintetizeze explicații sau să efectueze prognoze ale evenimentelor. Pe scurt: <<Teoria ca teoria, însă practica ne omoară>>”.

Din propria experiență

Ca unul care tocmai se află la finalul celor 12 ani de școală românească, Codrin Oneci oferă propriile explicații: „Explicația rezultatelor acestor teste este simplă: învățământul românesc consideră că trebuie recompensat (prin note) elevul care reproduce integral opiniile/demonstrațiile predate la clasă și îl pedepsește pe acela care propune o altă soluție, pedeapsa fiind direct proporțională cu calitatea argumentelor aduse în discuție de elev.

Pe de altă parte, prejudecățile unor cadre didactice duc la tensiuni între catedrele aparținând profilului real și cele etichetate ca <<umane>>, rezultatul nefiind o pregătire mai bună a elevului.

După unii, elevul foarte bun la fizică sau informatică este implicit o nulitate la arte și literatură și nici o evaluare prealabilă a sa nu este necesară. Unii îți resping interpretările artistice chiar dacă ele aparțin unor critici cunoscuți și ești capabil să le susții cu argumente valide. Pe de altă parte, sunt profesori care consideră că la un liceu de informatică care produce în primul rând viitori ingineri este mult mai important ca elevii să studieze un an întreg <Letopisețul Țării Moldovei> și alte opere asemenea.

După toate aceste lucruri ne mai întrebăm de ce pleacă tinerii din țară. De ce au emigrat după Revoluție patru milioane de români (…) Adevărul este că dacă celor plecați li s-ar oferi oportunități în țară, ei s-ar întoarce din toate țările unde sunt acum răspândiți.

Dintre oportunități, cele de natură economică sunt cele mai atractive pentru ei, deci crearea lor este prioritară pentru cei din țară. Dat fiind că există o corelație pozitivă între puterea economică a unui stat și nivelul său tehnologic, precum există și între nivelul tehnologic și calitatea educației STEM din acea țară, deducem că dacă relansăm în forță educația STEM pe scară largă în România avem capacitatea de a deveni competitivi pe piața mondială”.

Soluții sunt, dar cine să audă?

Viitorul student la MIT vine și cu soluții, însă putem pune pariu că, din păcate, nimeni dintre cei cu putere de decizie nu îl va asculta: „Liderii actuali ai țării susțin că ne-am <descurca”> și ca stat agrar și sunt mulți cei convinși de această idee. Însă populația viitoare a țării fiind în proporție covârșitoare alcătuită din pensionari, iar sistemul de învățământ actual producând pe bandă rulantă forță de muncă subcalificată, vă puteți imagina cum va arăta economia națională dacă ne vom pune speranțele numai în agricultură.

Totuși, un stat care se bazează pe tehnologii moderne este capabil să-și întrețină bătrânii chiar cu o forță de muncă limitată, pentru simplul motiv că este capabil să automatizeze majoritatea proceselor industriale.

Dacă tot se discută despre agricultură, este imperativ să ne gândim în primul rând la copiii din mediul rural, cei de care nu se ocupă nimeni și cărora liderii actuali le pregătesc, prin intermediul unui sistem de învățământ rigid și inadaptabil, un .

Excluderea după Revoluție a tuturor orelor de curs tehnice practice și înlocuirea lor cu ore care nu instruiesc elevul în ceva util pentru societate au susținut de fapt analfabetizarea lentă dar continuă a copiilor din mediul rural. Programa școlară este supraîncărcată și fiecare cabinet executiv care a propus reforme în educație a introdus materii noi în curriculum fără a adapta niciuna din disciplinele vechi.

De la an la an doar se acumulează ore în orar, însă nivelul cunoștiințelor scade treptat, pe nesimțite. În orice caz, dacă la școală acești copii ar căpăta deprinderi practice, în unele cazuri chiar părinții i-ar susține în evoluția lor academică.

Soluția? Chiar investiții modice în centre zonale de pregătire practică STEM ar duce la rezultate remarcabile la nivel național.

Concret, în mediul rural s-ar putea preda la orele de fizică elemente de electricitate, electronică, mecanică, motoare termice, rezistența materialelor, la biologie și chimie s-ar putea desfășura ore comune în care ar învăța să facă analize ale solului și soluțiilor folosite în agricultură și să studieze câteva reacții mai ușor de realizat experimental dar care au aplicații în ramurile industriale mai importante.

În mod surprinzător poate pentru unii dintre cititori, lecții de bază de programare industrială pentru a fi capabili să lucreze cu senzori și cu microcontrollere s-ar putea preda și în mediul rural și astfel elevii ar putea realiza singuri sau în grupuri mici automatizări utile comunității locale.

Deși mulți dintre cei care mă combat susțin contrariul, nu ai nevoie de abilități de pentru a crea mașinării autonome sau tehnologii considerate ca fiind de înalt nivel.

De obicei chiar aceia care sunt incapabili de orice susțin că nu se poate face nimic și îi subevaluează pe acești copii. Adevărul este că fiecare dintre acești copii poate fi ghidat astfel încât să aibă un rol important ca adult în făurirea viitorului țării.

Dacă stăm măcar puțin să ne gândim la implicațiile investițiilor în asemenea centre am constata că putem dubla forța de munca utilă din Romania din punct de vedere cantitativ în sub 5-10 ani, deoarece lucrările agricole s-ar face cu un grad înalt de autonomie.

Explicația este următoarea: în loc să fie ocupați aproximativ 40 la sută din muncitori cu agricultura realizată manual așa cum se face acum, numai 4-5 la sută s-ar ocupa de agricultură, indirect, prin întreținerea mașinilor agricole.

Diferența de 35 la sută poate fi orientată către munci care generează profit și întreaga economie are de câștigat. De exemplu, cei pregătiți astfel s-ar putea angaja cu ușurință în cadrul companiilor private iar în viitor când se vor demara proiecte majore în țară vom avea nevoie de acești specialiști cu care să realizăm lucrările. Și nici nu am considerat înca plusul calitativ care este cel mai important în calcule.

Doar ca să vă faceți o idee aruncați o privire la cum reușesc Singapore și Japonia (țări lipsite de resurse și deseori lovite de vitregiile naturii) să înregistreze veniturile anuale cunoscute. Mai aveți întrebări cu privire la locul unde am ajunge în urma unei asemenea prevalențe a știintei și tehnologiei în România? Evident, metodele expuse anterior pot fi extrapolate și aplicate în centrele urbane.

Școlile generale și liceele din țară fiind slab dotate cu aparatură de laborator, în cadrul unor asemenea centre s-ar putea autodota instituțiile de învățământ preuniversitar cu echipamente pentru achiziția datelor, mașini-unelte și dispozitive electronice”.

Șicanat în țară, apreciat în Occident

În finalul expozeului său, Codrin Oneci dezvăluie care a fost opțiunea sa inițială în ceea ce privește studiile universitare și ce l-a determinat să se reorienteze: „În loc de concluzie, pot spune că eu mi-am dorit să rămân în țară. Până în ultima clipă am sperat că se va ivi o oportunitate pentru a rămâne aici.

Cu riscul de a fi considerat absolvent al unei instituții de învățământ superior de rangul doi, opțiunea mea principală a fost Academia Tehnică Militară. Întrucât am făcut această opțiune publică încă din toamna anului trecut, diverși profesori din țară sau regiune m-au amenințat că vor trimite scrisori celor de la Recrutări ca să îmi facă probleme. Mai mult, unii chiar mă luau în râs pentru decizia mea.

Probabil că într-o societate ca aceasta în care sunt apreciați cei care se dedau la jaf și compromis și asupresc pe alții, o astfel de decizie este de luat în râs.

În orice caz, când am văzut care este mersul lucrurilor am aplicat – preventiv mă gândeam atunci – și în SUA, după ce primisem deja oferte de la diverse universități străine.

Până la urmă, se pare că a fost bine că am păstrat pe ultima sută de metri o rezervă strategică, mai ales după evenimentul din decembrie (neplata burselor).

Guvernul nu s-a achitat nici până acum de datoria sa față de mine și de comunitatea noastră. Deși legile sale îl obligă să premieze olimpicii internaționali, ei pot să nu le respecte și să le schimbe după bunul plac fără să fie trași la răspundere.

Au mai fost și alte evenimente asemănătoare de atunci și astfel mi-am dat seama că dacă vreau într-adevăr să fac ceva pentru țară este mai bine să plec așa cum personal mi-a recomandat <<nobelistul>> prof.dr. Robert Woodrow Wilson (Nobel pentru fizică 1978) (…) Am sfârșit prin a accepta bursa integrală de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) pentru a finaliza unul dintre proiectele mele într-un program de cercetare”.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

4 Răspunsuri “Șicanat și nedreptățit în România, un elev din Timișoara va studia la cea mai bună universitate din lume

  1. Politicienii sant interesati ca urmasii lor sa aibe cat mai multe diplome si doctorate sa vada votantii ce politicieni de viitor avem

  2. Bursa americana integrala=studii+cazare+masa+transport+asigurari medicale+ program de cercetare cu ore platite
    Spre deosebire de universitatile britanice, unde plata studiilor este obligatorie neexistand conceptul de bursa de merit, universitatile americane analizeaza exhaustiv profilul candidatului la admitere. Ofiterii din comisiile de admitere americane, desi nu recunosc decat tacit, ataseaza fiecarui candidat un profil de afacere (business profile). Acesta este motivul pentru care surprinzator de multi multimedaliati cu aur la diferite olimpiade internationale din Romania sunt refuzati politicos. Pragmatici ca intotdeauna in istoria lor, americanii investesc in ce si in cine considera ca le va aduce un profit, neuitand ca profitul este al societatii americane in ansamblu.
    La statutul de superputere mondiala nu se ajunge investind fara o strategie, sau investind pe cumetrii.

  3. Liceul e liceu nu multa lume -l, termina. Ah, esti tu Gifted e partea a doa!, in America, pina-n anul doi de facultate, tot de nivel de liceu ai parte, si ca sa termini ceva in US, ai nevoie de bani cel putin 5, la 10 ani de faci ceva treaba, stii cum zic Rominii, la pomul laudat nu te duci cu sacul. Hai bafta 🙂

  4. LA NOI BIROCRATIA EXACERBATA, LENEA SI INDOLENTA COROBORATE MANANCA SEVA TARII. DE UNDE SA AVEM VIITOR CA NATIE, CAND STATUL ISI BATE JOC DE CETATENII SAI, DE ELITELE CU ADEVARAT INTELECTUALE MAI ALES.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare