Gazdele refugiaților din Ucraina nu vor mai primi bani de la stat
Este cunoscut că războaiele și catastrofele naturale sunt aducătoare de profit pentru oportuniști din toate domeniile, de la mercenari și traficanți la cei ce oferă “servicii umanitare”.
Conform autorităților, în februarie 2023 în România erau stabiliți peste 109.000 de refugiați ucraineni, din peste 3 milioane care au tranzitat țara noastră, de la declanșarea războiului, pentru a ajunge în alte state europene.
Acum, persoanele ce găzduiesc cetățeni străini ce au de suferit din cauza războiului din Ucraina pot deduce o parte din cheltuielile cu cazarea și hrana acestora. Printr-un proiect de ordonanță pus recent în dezbatere publică, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) vrea să schimbe această regulă, iar cei ce primesc bani de cazare să fie chiar refugiații din Ucraina. Ei ar urma să primească lunar 2.000 de lei pentru chirie.
Regulile actuale privind asigurarea cazării refugiaților din Ucraina, conținute de OUG 15/2022, urmează să se modifice, potrivit proiectului de ordonanță de la MAI, astfel încât chiar aceștia să primească banii de la stat, nu cei ce-i găzduiesc, ca acum.
Ce prevăd noile modificări
Concret, proiectul de OUG prevede că “familiile şi persoanele singure, beneficiare ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înţelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE şi având drept efect introducerea unei protecţii temporare, beneficiază, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive, de o sumă forfetară în valoare de 2.000 lei/ lună, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare”.
În plus, după împlinirea perioadei de patru luni consecutive prevăzute în anteriorul paragraf, refugiații din Ucraina vor putea beneficia de suma forfetară în valoare de 2.000 lei/lună până la finalul anului 2023. Atât condițiile, cât și mecanismul de acordare a sumei forfetare vor trebui stabilite de Guvern, prin hotărâre.
“Banii se acordă pentru fiecare familie sau persoană singură, în cazul în care nu există familie. Prin familie se înțelege, potrivit proiectului, grupul de persoane format din soți, părinte/ părinți și/ sau copiii minori ai acestora, precum și persoana care are în creștere și îngrijire unul sau mai mulți copii minori.
În schimb, noile reguli nu se vor aplica persoanelor cazate în taberele temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locaţii de cazare stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, precum și persoanelor care solicită ori beneficiază de protecție internațională în țara noastră.
Schimbări punctuale în schema de ajutor
Refugiaţii care vor face demersurile minime de integrare – angajarea refugiaţilor în câmpul muncii, cu înscrierea copiilor într-o formă de educaţie şi cu dobândirea unui statut legal în România – protecţia temporară – vor putea beneficia de un sprijin de 2000 lei/familie pentru acoperirea cheltuielilor de cazare până la finele anului 2023.
De sumele de bani pentru cazare vor beneficia direct refugiaţii, nu proprietarii locuințelor care îi găzduiesc, așa cum este acum.
Pentru evitarea unor abuzuri şi a deturnării de fonduri, aşa cum s-a întâmplat în multe situații, va fi creat un Registru unic digital de înscriere a refugiaţilor din Ucraina.
Persoanele vulnerabile/bătrânii peste 65 de ani şi studenţii înscrişi la unversitatile din România vor beneficia in continuare de vechile prevederi ale Programului 50/20.
În continuare, refugiaţii din Ucraina vor beneficia de servicii medicale gratuite, precum şi de servicii sociale sau educaţionale.
Cazarea și masa, profit pentru unii
Acum, OUG 15/2022 stabilește că cei ce găzduiesc cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, pot deconta 20 de lei pe zi pentru hrana acestora și de 50 de lei pe zi pentru cazare, pentru fiecare persoană în parte.
Dintr-un calcul rapid reiese că cei ce găzduiesc refugiați din Ucraina primesc lunar de la stat 2.100 de lei (în cazul lunilor cu 30 de zile) pentru fiecare dintre ei – 1.500 de lei pentru cazare și 600 de lei pentru hrană”, se arată într-o analiză publicată de avocatnet.ro (Cei ce găzduiesc refugiați din Ucraina nu vor mai primi bani de la stat, cetățenii străini fiind cei ce vor putea încasa 2.000 de lei/lună pentru cazare (avocatnet.ro)).
Viitoarea ordonanță stabilește că persoanele fizice care găzduiesc, până la data intrării în vigoare a noilor reguli, refugiați din Ucraina, beneficiază de decontarea sumelor privind hrana și cazarea la cerere, termenul pentru depunerea acestora fiind de 30 de zile de când viitoarea ordonanță devine aplicabilă.
Potrivit informațiilor ce se regăsesc în preambulul proiectului, schimbarea anunțată e absolut necesară dacă ținem cont de “faptul că modalitatea prin care este stabilită, în prezent, acordarea de sprijin pentru străinii sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina presupune accesarea fondurilor de către persoanele fizice care pun, la dispoziția acestora, spații locative cu destinația de locuință, aspect care creează premisele unor dezechilibre sub aspectul ofertei și, implicit, a nivelului cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români care doresc să acceseze această modalitate locativă”.
În nota de fundamentare la acest proiect de act normativ, este citat un raport al Cancelariei premierului privind măsurile de sprijin pe anul 2022 care arată că Statul a plătit anul trecut din fonduri publice pentru acest program peste 106 milioane de euro, reprezentând, astfel, o cheltuială zilnică de peste 352.000 de euro.
Pentru a se putea aplica, proiectul de OUG trebuie adoptat de către Executiv și publicat în Monitorul Oficial.
Acțiuni umanitare în Timiș
Pe 24 februarie, s-a împlinit un an de când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei. Timișoara a reacționat, încă din primele zile ale invaziei, la drama vecinilor ucraineni, deschizându-și porțile spre cei care aveau nevoie de un acoperiș și mobilizând resurse pentru ajutorarea refugiaților sau trimițând ajutoare în Ucraina. În ultimul an, peste 2.000 de ucraineni au trecut pragul sediul Uniunii Ucrainenilor din Banat de pe strada Mareșal Alexandru Averescu.
Tot în februarie anul acesta, Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara (DASMT) și Asociația LOGS făceau un apel la medicii de familie din Timișoara, care vorbesc limba ucraineană, rusă sau engleză să preia, dacă au locuri, pacienții din Ucraina, stabiliți în Timișoara. Toate serviciile de medicină de familie pentru refugiații din Ucraina sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate a județului Timiș.
Peste 1.000 de refugiați din Ucraina sunt stabiliți în prezent în Timișoara și beneficiază de servicii de asistență din partea DASMT, Asociația LOGS și alte organizații non-guvernamentale care s-au alăturat inițiativei Centrului de Suport Timișoara pentru Ucraina, inaugurat în 5 martie 2022.
„Pe lângă serviciile de consiliere socială, cursuri de limba română și ajutor financiar, ajutorul pentru accesarea sistemului medical este una din cele mai importante părți a muncii noastre, la LOGS, cu cei peste 1.000 de refugiați din Ucraina. Înscriem refugiații la medici de familie, îi ajutăm cu programările la controale de specialitate și cumpărăm medicamente sau plătim analize medicale acolo unde nu există rețete compensate. Nevoia de medic de familie este tot mai acută, iar resursele noastre de a oferi traducere devin tot mai puține”, declara, luna trecută, Flavius Ilioni Loga, director executiv la Asociația LOGS, unul dintre cele mai active ONG-uri în problema asistenței pentru refugiați, care s-a mai ocupat în trecut și de migranți din Afganistan și din țări asiatice.
Potrivit reprezentanților centrului „Timișoara pentru Ucraina” în luna octombrie 2022, au fost cazați în locuințele unor persoane fizice din Timișoara 672 de refugiați ucraineni. Sumele decontate pentru cazarea și masa refugiaților gazduiți de persoane fizice din Timișoara, în octombrie 2022, a ajuns la 1,3 milioane de lei. Cea mai mare sumă, 54.000 de lei, a încasat-o un timișorean care găzduiește 26 de refugiați într-o casă cu două niveluri.
Afacerea cu refugiați, etapa pe județe
În București-Ilfov, anul trecut, au fost alocate epntru cazarea și masa refugiaților din Urcaina, 82 912 409 de lei. Constanța este județul care a decontat cei mai mulți bani pentru refugiații din Ucraina, după București-Ilfov, conform informațiilor transmise de IGSU, la finele anului trecut. Județul a decontat, în perioada martie-octombrie 2022, peste 13 milioane de euro pentru cazarea și masa refugiaților, prin programul 50/20. Banii sunt neimpozabili.
Maramureș, Brașov, Suceava, Cluj, Sibiu și Iași sunt, în această ordine, următoarele județe după Constanța, din prisma sumelor de bani decontate pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni, cu peste 2 milioane de euro fiecare.
La polul opus se află preponderent județele din sudul țării, cum ar fi Gorj, Mehedinți, Caraș-Severin, Teleorman, Ialomița, Buzău, Olt, Giurgiu, dar și Harghita și Covasna, fiecare decontând sub 200.000 de euro de la începutul războiului.
În total, anul trecut, România a cheltuit peste 75 de milioane de euro pentru ucrainenii care și-au părăsit țara din cauza războiului și s-au oprit temporar sau au rămas în România.
Cum circulă banii acum?
Circuitul banilor pentru refugiații ucraineni este relativ simplu și începe din fondul de rezervă al Statului român, pus la dispoziție de Guvern. De acolo sunt dislocate sumele necesare și transferate către Ministerul Afacerilor Interne.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU, din cadrul MAI) trimite banii către Inspectoratele pentru Situații de Urgență (ISU) subordonate din țară. Ulterior, banii sunt transferați de la inspectorate la primăriile care solicită sumele de ajutor, într-un cont deschis la Trezoreria Statului. Transferul banilor de la ISU la unitățile administrativ-teritoriale se face în maximum 10 zile de la solicitare.
Ultimul pas este reprezentat de plata efectivă, în cont sau numerar, în baza facturilor sau a chitanțelor, către persoanele fizice care au cazat refugiați ucraineni.
În privința persoanelor juridice, plata se face direct de la ISU al județului respectiv, în baza protocolului existent, dacă respectivele persoane juridice se află în listele agreate ale Comisiei Județene pentru Situații de Urgență din cadrul Prefecturii.
La final, Statul român decontează banii de la Comisia Europeană.
Anunțurile online, între binefacere și speculă
La începutul lui 2022, OLX, lider al pieței naționale de anunțuri generaliste și unul dintre cele mai vizitate site-uri din România, a lansat o acțiune de susținere a populației afectate de războiul din Ucraina. Compania a răspuns astfel urgent crizei înregistrate la nivel internațional și s-a alăturat, astfel, demersurilor impresionante de ajutorare a tuturor persoanelor dislocate din cauza acestui conflict.
O inițiativă bună în sine, dar care a creat un val de speculații pe piața găzduirii migranților. Pe OLX a apărut o categorie specială ”Help UA/Ajutor Ucraina” unde zilnic apar zeci de mesaje noi de ”închiriere gratuită” de apartamente, vile turistice sau case, în cadrul programului 50/20. De fapt, la final, închirierea nu este gratuită, ci decontată din bugetul statului. Mesajele sunt scrise adesea în ucraineană sau engleză și se adresează exclusiv refugiaților care beneficiază de programul implementat de Statul român în luna martie 2022.
Închirierea unui imobil pentru refugiați este cu atât mai avantajoasă cu cât numărul de ucraineni găzduiți este mai mare. Spre exemplu, proprietarul unui apartament cu două camere care găzduiește o mamă cu doi copii și pe bunica acestora decontează 200 de lei/zi pentru cazarea celor patru, adică 6000 de lei pe lună.
Cazarea refugiaților este profitabilă nu numai pentru proprietarii de pe piața imobiliară, dar și pentru hoteluri, pensiuni și vile turistice, mai ales în contextul în care Horeca a fost zdruncinată puternic, doi ani consecutiv, din cauza restricțiilor impuse de pandemia COVID-19.
Statul vrea stoparea afacerilor cu refugiați
Nu mai puțin de 106 milioane de euro a plătit statul român, doar anul trecut, pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni, iar acum Guvernul intenționează să reducă semnificativ sumele acordate celor care le oferă găzduire. Mai exact, va fi modificată total modalitatea prin care sunt acordați banii, astfel încât familiile de ucraineni vor primi o sumă fixă, de 2.000 de lei pe lună, pentru o perioadă limitată, și sprijin să își găsească un loc de muncă, potrivit noului proiect de OUG pus în dezbatere de Ministerul de Interne.
CITEŞTE ŞI: Într-un cartier din Timişoara, câinii periculoşi sunt dresaţi şi plimbaţi printre blocuri, iar şeful poliţiei locale n-are nimic împotrivă
Dacă nu se vor lua aceste măsuri, se va ajunge „la imposibilitatea de a mai asigura sumele pentru decontarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea persoanelor care provin din zona de conflict armat din Ucraina”, precizează Ministerul Afacerilor Interne.
Foto: Timișoara pentru Ucraina / Facebook
