Despre literatură, imaginaţie şi compasiune, cu Orhan Pamuk, la Timişoara
Despre imaginație și capacitatea acesteia de a ne defini ca ființe umane, despre cărțile pe care le-a scris, dar și despre acelea pe care le citește, despre compasiunea ca lentilă prin care putem privi altfel lumea și pe semenii noștri a vorbit luni seară, într-o conferință la care au participat sute de oameni, celebrul scriitor turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel, ca invitat al UVT în cadrul Programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii.
Distins, marţi, cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest Timişoara, oaspetele a trecut în revistă în fața numeroasei asistențe din Aula Magna a UVT, în contextul conferinţei ce a fost audiată live de publicul adunat în amfiteatrele amintitei instituţii de învăţământ, actuala situație politică din țara sa natală, vorbind despre libertarea cuvântului care are mult de suferit în Turcia, dar și despre lectura care îi face pe oameni să se pună în pielea celuilalt și să-i înțeleagă suferința.
În cadrul conferinței moderate de Radu Paraschivescu, Orhan Pamuk, laureat al Nobelului pentru Literatură în 2006, s-a declarat susținător al mișcărilor de emancipare și apărare a minorităților etnice și a femeilor și a mărturisit că deține o diplomă universitară în jurnalism, deși nu a practicat niciodată această profesiune care a creat, de-a lungul vremii, și eroi, dar și monștri.
CITEŞTE ŞI: Mașinile cu radar vor fi poziţionate vizibil, cu înscrisurile Poliţiei Rutiere
”Nu doar că avem imaginație, dar ne folosim imaginația pentru a ne pune în pielea celorlalți. Avem posibilitatea să vedem lumea prin ochii altor oameni și cred că acesta este primul lucru important al nostru, ca ființe umane. Avem puterea să ne întrebăm dacă mi s-ar fi întâmplat mie asta și acesta e începutul milei și al înțelegerii și al compasiunii, precum și al altor sentimente asociate cu acestea”, a subliniat Orhan Pamuk, arătând că umanitatea noastră stă tocmai în posibilitatea de a transcende graniţele personale şi de a îmbrăţişa cu gândul pe cei de lângă noi.
