Când se impune evaluarea imagistică a coloanei vertebrale
Hernia de disc, devierea scoliotică, tasările vertebrale, cifoza sunt cateva dintre afecțiunile coloanei vertebrale ce pot fi identificate cu ajutorul imagisticii medicale.
Modificările (leziunile) degenerative ale coloanei vertebrale cresc în raport cu vârsta, fiind prezente la aproximativ 90% dintre persoanele de peste 70 ani, averitizează medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara.. Cu toate acestea, complicațiile neurologice apar doar la 12% din populație.
„Modificările degenerative de la nivelul coloanei vertebrale se pot clasifica IRM (imagistica prin rezonanta magnetica) în trei grade de severitate (clasificarea Modic): tiipul 1 – reprezintă inflamația sau edemul corpilor vertebrali, ce asociază implicit inflamația măduvei osoase hematogene de la acest nivel; tipul 2 – este reprezentat de degenerările de tip osos, prin conversia măduvei osoase hematogene (rosie) în măduvă osoasă; tipul 3 – reprezintă ultimul grad, acela de scleroză sau fibrozare.
Pentru evaluarea imagistică a coloanei vertebrale pot fi folosite atât computer tomografia (CT), cât și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), în funcție de afecțiunea care necesită a fi investigată sau de suspiciunea diagnostică.
IRM are o aplicabilitate foarte bună pentru evaluarea leziunilor discale sau ale măduvei spinării/nervilor, în timp ce CT este folosit pentru leziunile osoase”, a precizat conf dr. Diana Manolescu, medic primar radiolog la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara.
CITEȘTE ȘI: Informare meteo de la ANM. Valul de caniculă cuprinde Banatul și Oltenia
Potrivit specialistului, cele mai frecvente modificări degenerative ce pot fi stabilite cu ajutorul investigațiilor imagistice sunt: osteofitele (osteofitoza) care reprezintă cresteri/excrescente osoase (ciocuri) aflate în apropierea articulațiilor și care se dezvoltă în timp, fiind cauzate în principal de uzura articulară și, în majoritatea cazurilor, nu cauzeaza simptome, însă pot, în anumite cazuri, determina dureri sau rigiditate la nivel articular; .tasările vertebrale care reprezintă reducerea în înălțime a corpului vertebral și care are drept cea mai frecventa cauză osteoporoza, însă pot aparea și în mod traumatic sau în caz de tumori; deshidratarea discală care reprezintă deteriorarea și pierderea elasticității discului dintre doi corpi vertebrali, motiv pentru care înalțimea și flexibilitatea acestuia se reduc: hernia de disc care reprezintă proiectarea nucleului discal în afara discului vertebral, putând produce simptome precum amorțeală, durere, slăbiciune la nivelul membrelor superioare/inferioare, în funcție de zona afectată; devierea scoliotică a coloanei vertebrale, la un anumit nivel care reprezintă o deviere a axului coloanei vertebrale în plan frontal; cifoza care reprezintă o deviere antero-posterioară a coloanei vertebrale, aceasta deformându-se ca o cocoașă (cifoza toracală reprezintă o curbură normala a coloanei vertebrale, dar aceasta poate deveni patologică, daca este prea accentuată sau daca apare la un alt nivel ca de exemplu, în zona cervicală).
„Din punct de vedere anatomic, coloana vertebrală este împărțită în patru regiuni, fiecare conținând un anumit număr de vertebre – regiunea cervicală (7 vertebre), regiunea toracală (12 vertebre), regiunea lombară (5 vertebre), respectiv regiunea sacrală (5 vertebre sudate) si regiunea coccigiana (4-5 vertebre).
Vertebrele sunt despărțite între ele de discul intervertebral, care are rol de amortizor între structurile osoase”, a precizat conf dr. Diana Manolescu.
