Vești tot mai proaste vin din economie. E cazul să intrăm în panică?

Paradox românesc: economia duduie, dar românii sunt tot mai săraci. Economiştii avertizează că vin vremuri grele: euro ar putea depăşi 4 lei şi 73 de bani, ROBORUL va continua să crească, iar inflaţia, la fel.

Sunt multe date îngrijorătoare în economie, lucruri previzibile de altfel, având în vedere deciziile luate. Specialiștii vorbesc despre presiuni mari pe curs, venite mai ales din diferența mare dintre importuri și exporturi.

Apoi dobânzile sunt în creștere. ROBOR la 3 luni ajunge la 3%, după ce în toamnă ne speriam când depășea abia un procent. Iar dacă la curs vedem creștere continuă, dar mai lentă, la dobânzi avem un ritm alert de creștere, asta înseamnă că rata va crește imediat. De exemplu, la un credit ipotecar pe 30 de ani, ratA lunară ar putea creşte cu 141 de lei.

Și mai avem un fenomen în piață care necesită toată atenția: inflația de 5%. Înseamnă scăderea puterii reale de cumpărare. Chiar și la o medie de 4 la sută pe tot anul, anulează în mare parte creșterile de salarii. Este un fel de ironie a mecanismelor economice, pentru că la baza inflației stă tocmai decizia de a crește salariile peste productivitatea țării și de a stimula cererea.

Acest consum vine cu prețul lui, avem un deficit de cont curent uriaș, pentru că trăim dincolo de mijloacele proprii de producție. importăm mult, iar diferenţa dintre intrările şi ieşirile de valută a crescut cu 139% în primele două luni din an, până la 172 de milioane de euro. Avem un plătitor de serviciu, cursul de schimb. Sunt chiar vorbele reprezentanților BNR.

Soluția ar fi cotirea mersului economiei dinspre consum înspre investiții. Dar revoluția fiscală a intervenit și a pus investitorii în așteptare. Încă mai numărăm efecte neașteptate, încă mai corectăm greșeli. În primele două luni, investiţiile străine directe au scăzut cu 3%. Cât despre cele de la stat, sunt la cel mai mic nivel din ultimii ani, investițiile au fost tăiate pentru plata salariilor și a pensiilor, fără a scapa deficitul peste 3%.

Vin mai puţini bani în economia românească sub formă de investiţii, dar cresc sumele din împrumuturi. Şi cresc rapid. Datoria externă a trecut de 95 de miliarde de euro şi, din toată această sumă, datoria publică înseamnă aproape o treime. Dacă ne uităm peste cifre, vedem că din decembrie până la final de februarie s-a adăugat un miliard şi jumătate de euro la totalul datoriei. Imaginaţi-vă că tot ce este de achitat de aici se face raportat la cursul la schimb, despre care analiştii spun că va ajunge la 4 lei şi 73 de bani în următorul an. Pe noi toți ne afectează aceste date, mai ales că, până la datoria mare de ţară, unii dintre noi au datoriile lor mici.

Ca urmare, portretul României în următorul an nu arată deloc bine, dacă ne uităm și la schiţa făcută de asociaţia Chartered Financial Analyst din România. Analiştii estimează un euro la 4 lei şi 73 de bani în următoarele 12 luni. Nu sunt veşti bune nici pentru cei care au credite – indicele ROBOR la trei luni în funcţie de care se calculează dobânzile la împrumuturi va ajunge la 3 la sută.

De vină, spun analiştii, sunt dezechilibrele din economie.

Alexandra Smedoiu, vicepreşedinte CFA: „Aici aș trage un semnal de alarmă în special pentru românii care au credite. Dacă la cursul de schimb evoluția este ușor ascendentă, dacă ne uităm la ROBOR, 3 puncte procentuale față de 2 puncte procentuale este deja o creştere de 50%. Impactul o sa fie semnificativ”.

Concret, asta înseamnă că la un credit ipotecar pe 30 de ani, rata lunară plătită de un român ar putea creşte cu 141 de lei. De la 1.200 de lei acum, la peste 1.368 de lei.

Dacă adăugăm inflaţia, cu o medie de 4 la sută în următoarele 12 luni, vedem că degeaba au crescut salariile. Viaţa românilor nu este mai bună.

Adrian Ionuţ Codîrlaşu, preşedintele CFA: „Salariile, mai ales public, au crescut foarte mult. Economia nu a făcut faţă la această creştere, reglarea s-a făcut prin preţuri. Am avut acciză pe combustibili. A crescut inflaţia în primă rundă. Însă, apoi, orice creştere de combustibili se transmite în creşterea preţurilor de runda a doua, pentru că orice bun trebuie transportat”.

În timp ce economia se hrăneşte din consum, deficitul se adânceşte. Mărfurile provin din import pentru a suplini cererea neacoperită de producţia locală. Acesta este şi principalul motiv pentru care deficitul de cont curent, adică diferenţa dintre dintre intrările şi ieşirile de valută, a crescut cu 139% în primele 2 luni din an, până la 172 de milioane de euro.

Adrian Benţa – consultant fiscal: „Este timpul să plătim, dacă discutam în toamnă ca avem un comportament necorespunzător, că consumam prea multe bunuri din import, cu ocazia sărbătorilor de iarnă au fost efectuate importuri de bunuri masive, iar scadenţele au venit”.

Iar de investiţii nu poate fi vorba deocamdată.

Adrian Benţa – consultant fiscal: „În primele trei luni vedem şi efectul revoluţiei fiscale. Bugetele au fost întârziate foarte mult. România este în continuare atractivă ca ţară de investiţii, vom avea în continuare, dar au fost amânate”.

În primele două luni din an, investiţiile străine directe au scăzut cu 3%, de la 820 de milioane de euro în primele două luni ale anului trecut la 794 milioane de euro, în intervalul ianuarie -februarie.

Noi scumpiri ale carburanților

Dacă numărăm investiții în minus, la scumpiri ne dă cu plus. Petrolul a atins cea mai mare cotaţie din noiembrie 2014, iar efectele se vor vedea în următoarele două săptămâni în benzinăriile din România. Scumpirile la pompă ar trebui să fie ultimele pentru următorii ani, spun însă petroliştii. Şi asta pentru că s-a atins pragul maxim pentru vânzările pe termen lung. Şoferii şi-au depăşit, însă, de mult bugetele.

Cotaţia petrolului pe plan internaţional a depăşit 72 de dolari pe baril, un fapt care îi va influenţa pe toţi şoferii. Ei deja au resimţit o creştere de 2,24% în preţul carburanţilor, în primele trei luni din acest an. Din păcate, scumpirile nu se vor opri aici.

Claudiu Cazacu, expert pieţe financiare: „În aproximativ două săptămâni am putea vedea preţuri mai mari cu 1,5-2 procente la pompă, asta pentru că nu toată creşterea petrolului se transpune acolo. În plus, dolarul american a scăzut uşor faţă de leu”.

În mai puţin de un an, preţul barilului de petrol a crescut cu aproape 60%. Dacă în iunie anul trecut era cotat la 45 de dolari, acum a depăşit 72 de dolari.

Claudiu Cazacu, expert pieţe financiare: „Avem o reacţie de creştere în ultimele sesiuni, în total peste 5 procente în mai puţin de o săptămână. Putem cita situaţia geopolitică. Vorbim de Orientul Mijlociu, de Siria”.

Sunt însă şi veşti bune. Dacă nu porneşte un nou război în Orient sau dacă statul nu măreşte taxele, preţul la pompă nu ar trebui să depăşească 6 lei pe litru în următorii ani, spun petroliştii. Şi asta, conform contractelor pentru ţiţei, încheiate pe termen lung pe bursele mondiale.

Harald Kraft – preşedinte ROPEPCA: „Dacă facem referire la cotaţiile futures de la bursele de mărfuri internaţionale, se prevede 70 de dolari, plus-minus 5 dolari, în următorii 2-3 ani. Şi asta înseamnă că preţul la pompă va rămâne stabil”.

Scumpirea petrolului de acum ar putea fi determinată şi de dorinţa Arabiei Saudite de a avea o cotaţie mai ridicată în perspectiva listării companiei petroliere de stat la bursa din New York, conform digi24.ro.

Foto: rfi.ro


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “Vești tot mai proaste vin din economie. E cazul să intrăm în panică?

  1. De mirare?
    Pensii marite, inprumuturi noi, leafa marita la bugetari, investiti zero!!!
    Inflatia cresti, Leul scade -> Romanii isi pierd puterea de cumparare!

    Mersi PSD

Lasă un răspuns