Stimulente de milioane de euro acordate nelegal la Primăria Timișoara

Primăria Timișoara e stat în stat. Din când în când, liniștea în care se țes intrigi și se fac afaceri dubioase în cea mai importantă instituție a orașului este spartă de câte un raid al DNA sau de câte un control al Curții de Conturi, în urma cărora iese în lumina reflectoarelor cel mai corect om din lume, Nicolae Robu, care clamează, pe Facebook sau în vreo conferință de presă, că pentru el legea e sfântă și că, dacă vreunul dintre subalternii săi a comis oareșce boacăne, n-are decât să răspundă în nume propriu.

Apoi liniștea se așterne din nou, iar activitatea din culise reîncepe chiar mai febrilă decât înainte, probabil pentru a se recupera timpul pierdut. Zilele astea e iar agitație în primărie, surse din interiorul instituției dezvăluindu-ne că o echipă de auditori de la Camera de Conturi Timiș a luat la puricat documentele financiar-contabile ale municipalității.

 

Strigăt de alarmă

Brusc și dintr-odată, primarul Nicolae Robu a emis, săptămâna trecută, o notă internă care spune cam așa: „Fiind informat că PMT a pierdut în instanță mai multe litigii cu Curtea de Conturi cu privire la efectuarea unor plăți salariale către anumiți angajați – sporuri de administrare creanțe fiscale etc. -, dispun sistarea imediată a acestora și luarea tuturor măsurilor ce derivă din sentințele respective. Răspund: șeful serviciului Resurse Umane (n.r. – Rodica Aurelian, care a intrat subit în concediu medical în toiul controlului desfășurat de auditorii Camerei de Conturi Timiș) și șefii tuturor structurilor organigramice de rangul I implicate”.

 

Cine-mparte parte-și face

Pentru a înțelege care este schepsisul acestei note interne, trebuie să ne întoarcem puțin în timp și anume în vara anului 2015, când un alt control al auditorilor Camerei de Conturi Timiș îi surprindea, din nou, pe șefii din primărie cu mâinile vârâte până la cot în bugetul public. Cităm din raportul de audit:

„Auditorii publici externi au constatat faptul că, în perioada 1.06.2014 – 31.05.2015, entitatea auditată (n.r. – Primăria Municipiului Timișoara) a efectuat plata unor drepturi de natură salarială care eludează cadrul legal în vigoare prin includerea în salariul de bază al funcționarilor publici și al personalului contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului, a nivelului mediu al drepturilor băneşti aferente lunii octombrie 2010, constituite în temeiul OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, doar pentru personalul cu atribuţii în administrarea creanţelor fiscale locale, în condițiile în care salariaţii respectivi nu au avut atribuţii și nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, fiind astfel prejudiciat bugetul entității cu suma totală brută estimativă de 8.265.753 lei (n.r. – circa 1.800.000 de euro!), din care contribuțiile la bugetele publice au fost în sumă de 1.607.911 lei”.

Mai pe înțelesul tuturor: legiuitorul a înțeles să-i stimuleze pe funcționarii care au în fișa postului administrarea creanțelor fiscale, iar conducerea Primăriei Timișoara a extins, cu de la ea putere, această stimulare și cu privire la amploaiații – de la angajatul simplu până la șeful de birou, serviciu sau direcție – care, conform aceleiași fișe a postului, se ocupă de cu totul alte chestiuni!

 

Ilegalitate cronică

La fel de adevărat este că această autorecompensare ilegală practicată în Primăria Timișoara n-a început odată cu instalarea la butoane a lui Nicolae Robu, ci datează de pe vremea lui Gheorghe Ciuhandu. Citiți în continuare:

„O abatere similară a fost constatată și cu ocazia auditului financiar efectuat asupra contului de execuție bugetară încheiat pentru anul 2013, când auditorii publici externi au constatat faptul că, în perioada 1.07.2011-31.05.2014, salariile de bază au fost stabilite în mod nelegal la un nivel majorat, în baza Dispoziției primarului nr. 1.669 din 5.08.2011, care, deși stabilea salariile de bază prin includerea valorilor medii prevăzute de art. 14 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, începând cu data de 1.08.2011, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate cu atribuții în administrarea creanțelor fiscale locale, potrivit fișelor posturilor, aceasta a fost pusă în aplicare și în cazul angajaților care nu au avut atribuţii și nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, ceea ce contravine prevederilor legale în vigoare.

Nicolae Robu: „Pentru mine, legea e sfântă!”. Şi marmota învelea ciocolata în staniol…

 

Ca urmare, auditorii publici externi au constatat faptul că a fost prejudiciat bugetul local al UATM Timișoara (n.r. – unitatea administrativ-teritorială municipiul) cu suma estimativă de 19.925.217 lei (n.r. – circa 4.500.000 de euro!), din care contribuții la bugetele publice în sumă totală estimativă de 4.192.766 lei (…) reprezentând suma brută totală care a fost plătită din bugetul local pentru drepturi de natură salarială în afara cadrului legal, fiind dispusă măsura de stabilire a întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia (…).

Auditorii publici externi au precizat atunci că sumele respective au fost acordate întregului personal din cadrul aparatului de specialiatate al primarului pentru activități de administrare de creanțe bugetare, deși se cunoștea că, pentru creanțele fiscale la nivelul UATM Timișoara, este organizat un serviciu independent pentru urmărirea și încasarea acestora (Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara), care funcționează ca și ordonator terțiar de credite, iar personalul din aparatul propriu al primarului nu mai are astfel de atribuții cu privire la administrarea creanțelor fiscale”.

 

Salvați de clopoțel

În marea sa mărinimie, același legiuitor a sărit, în urmă cu trei ani, în ajutorul celor prinși prin toată țara cu mâinile până la cot în bugetul public și a adoptat Legea nr. 124/23.09.2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, prin care a fost reglementată exonerarea de la plată a sumelor reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul bugetar trebuia să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau de către alte instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii.

Așadar, aministia fiscală a venit la fix pentru funcționarii din Primăria Timișoara și șefii acestora, care au rămas bine mersi cu banii încasați ilegal în buzunar. Inclusiv o parte din prejudiciul constatat în vara lui 2015 de auditorii Camerei de Conturi Timiș – suma de 2.800.028 lei aferentă perioadei iunie – septembrie 2014 – a intrat sub incidența Legii 124/23.09.2014.

 

Manevră reluată

Însă, deși le-a trecut glonțul pe la ureche, capii PMT au acționat în continuare în stilul „dă-i înainte cu tupeu”: „Cu toate că, practic, prevederile Legii nr. 124/2014 au confirmat caracterul nelegal al sumelor acordate în contextul de mai sus, auditorii publici externi au constatat faptul că entitatea auditată a continuat, și după data adoptării Legii nr. 124/2014, să mențină în salariul de bază al funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care nu au atribuţii și nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, a sumelor reprezentând valori medii ale drepturilor bănești din fondurile constituite în temeiul OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, deși prevederile Legii 124/23.09.2014 au avut în vedere exonerarea de la plată doar a sumelor constatate ca fiind prejudicii până la data intrării în vigoare a Legii nr. 124/23.09.2014, respectiv 27 septembrie 2014 (prin scutirea de la plată a sumelor în cauză fiind confirmată, în fapt, nelegalitatea sumelor acordate)”.

Maestrul de ceremonii Jean Cojocari a girat

pentru un întreg compartiment

 

Ca atare, alte milioane de lei au ajuns ilegal pe fluturașii de salariu ai funcționarilor primăriei și apoi în buzunarele acestora: „Pe cale de consecință, prin includerea, în mod necuvenit în salariul de bază lunar al personalului contractual și funcționarilor publici a unor sume sub forma unor valori medii ale drepturilor bănești din fondurile constituite în temeiul OG nr. 92/2003, pe baza unor <referate pentru confirmarea activităților desfășurate în scopul administrării creanțelor bugetare> întocmite de șefii structurilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului și aprobate de ordonatorul de credite, în condițiile în care angajații respectivi nu au avut atribuţii și nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, în perioada iunie 2014 – mai 2015, a fost prejudiciat bugetul local cu suma totală estimativă de 8.265.753 lei (…)”.

 

Îngrijitorii de la Zoo, administratori de creanțe fiscale?!

În raportul de audit este explicată, pe larg, ca să nu zică oamenii ăia din primărie că ei n-au înțeles care-i problema, noțiunea de „creanță fiscală” și sunt prezentate actele normative care o reglementează, din care reies limpede sfera de aplicare și categoriile de funcționari care se ocupă cu administrarea acestor creanțe.

Răsfoind atent și Regulamentul de organizare și funcționare al PMT, auditorii Camerei de Conturi Timiș au reținut faptul că „din analiza atribuţiilor (…) pentru salariaţii vizaţi de referatele aprobate de primar, mai sus menționate, aceştia nu au atribuţii în domeniul administrării creanţelor fiscale locale”, astfel că li s-au acordat ilegal stimulentele prevăzute în Codul de procedură fiscală.

Primarul Nicolae Robu și-a pus autograful pe o adeverință șocantă

 

Cu titlu de exemplificare, echipa de audit enumeră câteva categorii de funcționari care n-au administrat în viața lor creanțe fiscale, dar au încasat stimulente pentru acest lucru: personalul din cadrul Compartimentului Arhivă, șoferii din cadrul Compartimentului Administrativ și îngrijitorii din cadrul Compartimentului Grădina Zoologică, auditorii publici interni din cadrul Biroului de audit intern al PMT!

N-a scăpat ocazia să-și majoreze semnificativ salariul nici celebrul secretar al primăriei, Jean Cojocari, actualmente pensionar…

 

Punctul pe “i”

Ca să fie totul clar și toată lumea lămurită, auditorii Camerei de Conturi Timiș îi nominalizează pe angajații PMT care, în mod real, au în fișa postului și administrarea creanțelor fiscale: „personalul angajat în cadrul compartimentelor din cadrul Direcției Fiscale din subordinea UATM Timișoara care administrează impozitele, taxele, contribuțiile la bugetul local cu accesoriile aferente” și funcționarii „care gestionează taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi a altor avize asemănătoare <LLNK810000039925000001> care, potrivit prevederilor OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală și Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, fac parte din categoria veniturilor fiscale”. Atât și nimic mai mult.

Culmea este că, prin referatele de solicitare a stimulentelor, înșiși șefii structurilor care le-au întocmit recunoșteau faptul că în compartimentul X sau Y s-au desfășurat activități în scopul administrării creanțelor bugetare, nu al administrării creanțelor fiscale! Altă gâscă-n altă traistă… Meticuloși, auditorii publici externi explică cu lux de amănunte și diferențele dintre creanțele bugetare și cele fiscale, doar-doar vor înțelege și capii PMT cât de groasă-i treaba…

 

Prejudiciu de peste un milion de euro

În final, nota de plată adusă la cunoștința primarului Nicolae Robu și a șefilor din imediata sa proximitate sună astfel: „Valoarea estimativă a abaterii constatate este în sumă totală de 8.265.753 lei, care include contribuțiile la bugetele publice în sumă de 1.607.911 lei, din care: prejudiciul în sumă totală estimativă de 2.800.028 lei, ce include contribuții în sumă de 603.928 lei, aferent perioadei iunie 2014 – septembrie 2014 intră sub incidența Legii nr. 124/2014 (n.r. – adică această sumă nu mai trebuie recuperată) și prejudiciul în sumă totală estimativă de 5.465.725 lei, din care contribuții în sumă de 1.003.983 lei, aferent perioadei octombrie 2014 – mai 2015, pentru care urmează a fi stabilită întinderea și recuperarea acestuia, întrucât acesta nu intră sub incidența Legii nr. 124/2014”.

Instanța a solicitat dovezi, iar reclamanții le-au adus în doi timpi și trei mișcări de la… reclamați

 

Primarul se spală pe mâini…

Haideți să vedem și cum a explicat conducerea Primăriei Timișoara includerea ilegală a acelor stimulente în salariile angajaților care nu aveau nici o legătură cu administrarea creanțelor fiscale. Așa cum era de așteptat, primarul Nicolae Robu s-a spălat pe mâini:

„În exercitarea funcției de primar, îmi bazez deciziile pe punctele de vedere ale aparatului de specialitate al PMT – în speță: Serviciul Resurse Umane și Serviciul Juridic. Acesta consideră perfect legale cheltuielile de personal care fac obiectul întrebării nr. 2, ceea ce mă determină să resping acuzele de prejudiciu prezentate în nota de relații la aspectul nr. 2”.

 

… iar “specialiștii” bat apa-n piuă

Răspunsurile celorlalte două persoane cu atribuții în domeniul în care s-au constatat prejudiciile, Smaranda Haracicu (șefa Direcţiei Economice, care a vizat pentru controlul financiar preventiv situațiile recapitulative lunare privind plata salariilor, fără ca operaţiunile să fie în conformitate cu prevederile legale) și Rodica Aurelian (șefa Serviciului Resurse Umane, care a vizat statele de plată pentru controlul de legalitate, realitate şi regularitate, în condiţiile de nelegalitate prezentate mai sus), au fost similare, dar irelevante, conform auditorilor Camerei de Conturi Timiș:

„În răspunsurile date la notele de relații au fost prezentate ca argumente, în principal, texte ale actelor normative care fac referire la creanțele fiscale, însă entitatea nu a prezentat dovada potrivit căreia întreg personalul entității admininistrează creanțe fiscale, așa cum am arătat în cuprinsul constatării”.

 

Ascunși în spatele sentințelor judecătorești

Am păstrat pentru final cireașa de pe tort, argumentul suprem al doamnelor Haracicu și Aurelian: “Mai mult, în susținerea inexistenței prejudiciului constatat de echipa de auditori în suma brută totală estimativă de 8.265.753 lei, vă supunem atenției că despre legalitatea acordării acestor drepturi salariale angajaților noștri în conformitate cu dispozițiile art. 14 al.1 din Legea nr. 285/2010 s-a pronunțat definitiv și irevocabil instanța judecătorească competentă, hotărârile acesteia fiind executorii”.

Ei da, dacă până și onor instanța de judecată a fost de acord cu acordarea respectivelor stimulente, atunci ce mai vrea Curtea de Conturi, ați fi tentați să exclamați, nu-i așa? Puțintică răbdare, vă explicăm imediat…

 

Angajații și angajatorul, adversari în instanță

În urma unui control desfășurat în anul 2010 la Primăria Timișoara, auditorii Camerei de Conturi Timiș descoperiseră exact aceeași schemă de eludare a legislației, singura diferență fiind că nu era primar Nicolae Robu, ci Gheorghe Ciuhandu. Un fel de altă Mărie cu aceeași pălărie. La acel moment, șefii din PMT le-au recalculat salariile angajaților care primiseră ilegal stimulentele pentru o invizibilă administrare de creanțe fiscale, așa încât oamenii au rămas cu mai puțini bani în buzunar. Ca urmare, respectivii funcționari au introdus o acțiune în justiție colectivă, solicitând instanței să oblige angajatorul, recte Primăria Timișoara, să le reintroducă stimulentele în salarii.

 

În pat cu dușmanul

Și acum urmează show-ul! În cursul procesului derulat în perioada 2011-2012, judecătorii de la Curtea de Apel Timișoara le-au cerut reclamanților să “depună la dosar dovezi în sensul că îndeplinesc atribuţii de administrare a creanţelor fiscale conform art. 227 alin. 4 din OG nr. 92/2003”, iar aceștia s-au conformat, aducând adeverințe semnate de… conducerea primăriei, adică de cei cu care se duelau în instanță! Pare halucinant, dar exact așa s-au întâmplat lucrurile: angajatorul reclamat, Primăria Timișoara, a simulat doar, de ochii lumii, că se luptă cu angajații reclamanți, dându-le acestora muniția necesară pentru câștigarea procesului.

 

Curaj sau inconștiență?

Am intrat în posesia unor adeverințe incredibile semnate de capii PMT, în frunte cu primarul Nicolae Robu, secretarul Ioan Cojocari și șefa Direcției Economice, Smaranda Haracicu, prin care aceștia “confirmau” instanței că diverși funcționari angajați la Serviciul Juridic sau la Biroul Managementul Calității, de exemplu, au administrat creanțe fiscale în anii 2010, 2011 și 2012! Habar n-avem dacă e vorba de un curaj vecin cu nepăsarea sau de inconștiență în stare pură în gestul celor numiți mai sus de a semna acele adeverințe, suntem doar curioși dacă acțiunea lor va rămâne fără urmări. Alte urmări, evident, decât cea din procesul cu pricina, câștigat de angajați cu concursul ireal al angajatorului…

După ce a “confirmat”, în 2012, că diverși angajați au administrat creanțe fiscale, edilul-șef efectuează acum o piruetă tardivă

 

Cine achită prejudiciul? Și cum?

Nu de alta, dar problema se pune în felul următor: or fi câștigat angajații procesul cu primăria, dar primăria n-a câștigat procesul cu Curtea de Conturi. Ba dimpotrivă, dacă e să luăm de bună dezvăluirea făcută de primarul Nicolae Robu în nota internă emisă săptămâna trecută. Așa încât, dacă angajații rămân liniștiți cu stimulentele în portofele, șefii din primărie care au pus la punct întreaga manevră ar putea fi obligați să vină cu bani de-acasă ca să acopere prejudiciul rămas neamnistiat prin efectul Legii 124/2014 și anume suma de 5.465.725 lei, adică peste un milion de euro! Asta în cazul fericit pentru ștabii din primărie în care duelul judiciar nu se va muta din contencios în penal…


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 Răspunsuri “Stimulente de milioane de euro acordate nelegal la Primăria Timișoara

  1. cine a lucrat inainte de 90 in intreprideri sau institutii pot fi martori ca astfel de lucruri nu existau ,este strigator la cer cum azi se eludeaza Legea in ori ce domeniu cauti . Oare unde ajungem cu comportamentul nostru … numai Bunul Dumnezeu stie

Lasă un răspuns