Specialiștii Spitalului „Dr. Victor Babeș” Timișoara au făcut câteva precizări vizavi de holeră
Anual, între 1,3 și 4 milioane de persoane se îmbolnăvesc de holeră, cu o rată a deceselor cuprinsă între 21.000 și 143.000. Conform Institutului Național de Sănătate Publică, în România nu s-au înregistrat cazuri de holeră de peste trei decenii.
În contextul războiului de la granița României și a posibilității izbucnirii unei noi epidemii în zonă, specialiștii Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara au făcut câteva precizări vizavi de holeră.
Holera este o boală diareică cu mare potențial pandemic, care evoluează în epidemii și este produsă de bacteria Vibrio cholerae. Bacteriile trăiesc în medii acvatice, fiind atașate de alge și de cochilii.
CITEȘTE ȘI: Structura anului școlar 2023/2024, cu intervalul de vacanță stabilit la nivelul județului Timiș
Oamenii se pot îmbolnăvi de holeră atunci când ingerează alimente sau apă contaminate. Sursa de infecție este reprezentată de omul bolnav sau de purtătorul cronic, calea de transmitere fiind fecal-orală. Pacienții asimptomatici pot transmite mai departe boala chiar și în lipsa simptomelor de holeră.
Holera este o boală asociată în principal cu zonele sărace, cu resurse limitate, unde măsurile de igienă sunt inexistente ori extrem de precare.
„Perioada de incubație este cuprinsă între câteva ore de la ingerarea bacteriei și până la 4 zile. Cel mai adesea simptomele apar după 2-3 zile.
Principalele simptome sunt diareea (scaune apoase abundente cunoscute ca scaune cu aspect de zeamă de orez), greață, sete, vărsături. Diareea severă poate conduce la deshidratare, acidoză metabolică, colaps circulator, hipoglicemie.
Semnele deshidratării severe sunt ritmul cardiac rapid, pierderea elasticității pielii, tegumente și mucoase uscate (de exemplu la nivelul gurii), tensiunea arterială scăzută. Aceste semne reprezintă urgențe medicale care pot pune viața pacientului în pericol.
Pentru ca un adult clinic sănătos să dezvolte boala, este necesară ingerarea unei doze mari din această bacterie.
Acidul clorhidric prezent la nivelul stomacului are capacitatea de a distruge bacteria. Pacienții care au trecut prin boală se pot îmbolnăvi din nou, dacă sunt expuși, întrucât nu există anticorpi specifici care să ii protejeze împotriva holerei. Factori de risc pentru holeră prezintă pacienții care au grupa de sânge 01, care prezintă infecție cu H. Pylori sau prezintă gastrită hipoacidă.
Diagnosticarea holerei se face printr-o probă de materii fecale (coprocultură).
Cele mai multe persoane infectate vor prezenta simptome de severitate medie sau vor fi asimptomatice. Un procent de aproximativ 10% va necesita tratament în cadrul unei unități medicale. Pacienții cu holeră, care beneficiază rapid de tratament, se recuperează, de regulă, fără consecințe pe termen lung. Tratamentul constă în rehidratarea rapidă și corectarea dezechilibrelor electrolitice.
Antibioticoterapia va reduce durata bolii prin distrugerea bacteriilor din intestin. Pentru a preveni răspândirea holerei și pentru a reduce riscul de infectare sunt importante respectarea regulilor de igienă personală și alimentară.
Turiștii care călătoresc în zone endemice pentru holeră ar trebui să utilizeze apă îmbuteliată atât pentru băut, cât și pentru spălat pe dinți, spălarea fructelor, dar și evitarea cuburilor de gheață. O altă recomandare constă în vaccinarea anti-holerică. OMS recomandă ca vaccinarea să fie utilizată împreună cu celelalte măsuri de prevenție și control în zonele endemice.
Dacă călătoriți într-o țară endemică pentru holeră, se recomandă să mergeți la un consult la un medic epidemiolog cu experiență în vaccinarea de călătorie”, a precizat dr. Flavia Ignuța, medic rezident boli infecțioase la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara.
