Medicii de familie timișeni solicită pacienților să fie solidari în această perioadă în care întâmpină numeroase probleme. Reînnoirea anuală a relației cu Casa de Sănătate este pusă sub semnul întrebării din cauza modificărilor legislative, a netransmiterii în teritoriu de la centru a noilor dispoziții și, nu în ultimul rând, a subfinanțării asistenței medicale primare.
Acest lucru înseamnă că este posibil ca, în cazul în care revendicările doctorilor nu sunt soluționate, numărul cabinetelor să se reducă cu peste 70 la sută și chiar ca bolnavii să fie nevoiți să plătească serviciile.
”Ca și majoritatea celorlalte organizații județene, noi, cei din Timiș, optăm să nu semnăm actele adiționale la contractul-cadru cu Casa de Sănătate. În forma actuală, acestea prevăd condiția depunerii la dosar a dovezii de înscriere în procedura de acreditare în ciuda faptului că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.88 din 2017 face o derogare în acest sens.
Oamenii trebuie să știe că acreditarea nu înseamnă calitatea actului medical. Cred că pacienții noștri ar dori ca banii să fie utilizați pentru dotarea cu aparatură a cabinetelor”, a declarat Claudia Iftode, peședinta Societății Timiș de Medicina Familiei.
În plus, medicii de familie sunt nemulțumiți de finanțarea medicinei primare, în proiectul de buget fiind alocat un procent mai mic decât anul trecut, de doar 5,24 la sută din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), în condițiile în care solicitările erau de o creștere de până la zece la sută. Aceștia cer ca finanțarea să fie clar exprimată în contractul-cadru. O altă solicitare a medicilor de familie face referire la debirocratizare și câștigarea de timp pentru pacienți.
Medicii timișeni poartă stindardul
Societatea Timiș de Medicina Familiei și Patronatul Medicilor de Familie Timiș au fost primele asociaţii de profil din țară care au ridicat problema modificărilor legislative survenite în domeniu. În acest sens, asistați de avocați, reprezentanţii lor au înaintat autorităților un memoriu în care au atras atenția asupra impactului aplicării Legii 185/2017 asupra doctorilor care își exercită profesia independent. Ca urmare, a fost prelungit termenul pentru procesul de acreditare a furnizorilor de servicii medicale la un an.
”Acest lucru nu este încă cunoscut de cei de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș. Din acest motiv, am notificat Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)”, precizează Claudia Iftode.
Potrivit actului, medicii timișeni solicită CNAS să modifice de îndată lista actelor obligatorii care trebuie depuse pentru a încheia contractul de furnizare de servicii medicale, respectiv pentru a prelungi perioada de valabilitate a contractului și să radieze din documentele solicitate dovada de înscriere în procedura de acreditare eliberată de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate. În plus, se dorește transmiterea către casele județene de asigurări de sănătate, faptului că este ilegal a solicita acest act.
Nemulțumirile medicilor au ieșit la iveală odată cu adoptarea Legii 185/2017. Noua legislație prevede că evaluarea calității serviciilor de sănătate în vederea acreditării unităților sanitare revine Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, în baza standardelor, procedurilor și metodologiei elaborate de către aceasta.
”Este vorba de plata unor taxe, la care se adaugă și alte cheltuieli ce decurg din contractarea unor firme de consultanță și a unor experți, dar și de obligativitatea angajării de personal cu atribuții de management calificat. În plus, ni se cere și angajarea unei asistente care să se ocupe doar de sterilizare. În momentul de față, medicii de familie sunt evaluați de Casa de Asigurări de Sănătate și de Direcția de Sănătate Publică. Or, noile prevederi impun obligații suplimentare exagerate față de cerințele deja solicitate.
Este vorba de mulți bani cheltuiți și de multă birocrație. Banii ar putea fi utilizați pentru dotarea cabinetelor. În plus, unii colegi au credite pentru că au achiziționat aparatură performantă și nu își pot permite costuri suplimentare. În plus, toate această birocrație va lua din timpul pacienților”, spune Claudia Iftode.
Conform unei analize proiective realizate de Societatea Națională de Medicina Familiei și Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie pe un eşantion de doctori reprezentativ demografic pentru toată ţara, în anul 2030, în România, doar un pacient din trei va mai avea un medic de familie, în condiţiile în care se aşteaptă ca numărul pensionarilor (segmentul populaţional cu cea mai mare nevoie de asistenţă medicală primară) să reprezinte aproximativ 30 la sută din totalul populaţiei României.
Potrivit studiului, numărul mediu al consultaţiilor medicale acordate de medicii de familie a crescut cu mai mult de jumătate faţă de anul 2009. Conform datelor Institutului Național de Statistică, aproape jumătate din populaţia rezidentă a apelat, cel puţin o dată, la medicul de familie în ultimele 12 luni, efectuând, în medie, 3,7 consultaţii.
Acest lucru demonstrează un grad de aglomerare şi încărcare a cabinetelor medicilor de familie, care creşte presiunea pe sistemul de asistenţă medicală primară. Medicina de familie asigură peste 70 la sută din totalul serviciilor medicale primite de pacienții din România.
