“Mărţişor peste Banat”, cu şnur de la Timişoara la Oraviţa

Cei care au trecut ieri pragul Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara au avut ocazia de a admira o spectaculoasă expoziţie de mărţişoare tradiţionale şi contemporane, dar şi să vadă cum arată, deocamdată sub formă de gheme, cei peste o sută de kilometri de şnur alb-roşu confecţionaţi, de-a lungul ultimilor doi ani, de doamnele implicate în ineditul proiect coordonat de muzeograful Maria Mândroane.

CITEŞTE ŞI: Mecanicul trenului care a lovit o maşină la Dudeştii Noi, agresat după accident: „Ce mă, nu puteai să frânezi?” (video)

“Alături de Dragobete şi de Baba Dochia, mărţişorul rămâne unul dintre cele mai vechi simboluri autohtone ale începutului de primăvară. Originile lui sunt dacice, întrucât arheologii au descoperit mărţişoare confecţionate cu 8.000 de ani înainte de Hristos, iar pentru noi, românii, e o adevărată marcă identitară.

Cele mai multe dintre popoarele vecine l-au preluat de la noi, nu invers, cum s-ar putea crede. În 2017, am lansat proiectul intitulat «Mărţişor peste Banat», iar ideea a fost să împletim un fir de mărţişor cu care să putem măsura distanţa de la Timişoara până la Oraviţa sau până-ntr-un alt punct din partea noastră de ţară.

CITEŞTE ŞI: Curierat în dorul lelii, cu jigniri la adesa clientului incluse în preţ. Video

Am plecat la drum cu doar câteva persoane, printre care şi mama mea, iar după ce ni s-au alăturat «Senioarele», ghemele au început să se adune. Munca, în sine, e destul de migăloasă, pentru că vorbim de un şnur roşu alb tradiţional, deosebit de subţire şi de fragil, care se cere răsucit bine şi mai apoi tras prin aracet.

Îţi ia o zi numai să treci un ghem de fir prin aracet.

El trebuie să fie întins perfect, manevrat cu grijă, să nu se încurce şi lăsat apoi la uscat. Nici tranziţia de la un ghem la altul, menită să asigure continuitatea şnurului, nu-i tocmai o treabă uşor de făcut.

CITEŞTE ŞI: 3.125 lei, salariul mediu net în Timiș

Cu prilejul fiecăreia dintre şezătorile pe care le organizăm la muzeu se mai adună câţiva metri la această minune pe care ne-am dori s-o dăruim, în 3 august, Banatului, fie sub forma unui ghem imens, fie într-o alta, asupra căreia mai avem timp să reflectăm, spre a marca într-o manieră aparte unirea Banatului cu România “, a subliniat Maria Mândroane.

Tot ieri, două grupuri de la Liceul Teoretic “W. Shakespeare” din Timișoara și de la şcoala din Remetea Mare au învăţat cum se confecţionează mărţişoarele tradiţionale, folosind doar aţă albă şi roşie, întinsă pe bucăţele minuscule de carton, sau cele moderne, din hârtie colorată şi încreţită, obţinute prin tehnica numită quilling.

CITEŞTE ŞI: Pensiile se majorează şi cu 1000 de lei de Mărţişor. Toate pensiile mărite se plătesc retroactiv din octombrie

Viorica Lazăr, o simpatică septuagenară originară din Maramureş, dar trăitoare de mulţi ani în satul Seceani, comuna Orţişoara, s-a oferit să arate tuturor vizitatorilor cum se manevrează fusul pentru un şnur împletit fără cusur şi a dezvăluit curioşilor câteva dintre tainele altor meşteşuguri româneşti din vechime, precum împodobitul iilor cu cusături frumoase sau ţesutul la război.

“Sunt soacra cu trei nurori. Nepoatele, când erau mici, mă mai întrebau una-alta despre toate astea, dar acum au încetat.

CITEŞTE ŞI: O filmare cu un preot care învie pe cineva la înmormântare face înconjurul internetului și a declanșat o adevărată provocare pe net

Pentru mine, lucrul de mână e o terapie. Decât să mă uit la televizor, mai bine cos. Nu aştept plată, doar respect pentru ceea ce fac, aşa cum au făcut cândva mamele, bunicile şi străbunicile noastre”, ne-a mărturisit doamna Viorica.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns