La Mulți Ani, Banat!
Ziua de 21 iulie 1718 este considerată una dintre cele mai importante pentru istoria Banatului. În urmă cu 305 ani s-a semnat Tratatul de la Passarowitz, între Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană şi Imperiul Otoman.
În urma Tratatului de la Passarowitz, Banatul şi alte teritorii stapânite de otomani sunt încorporate Casei de Habsburg.
Este, practic, momentul de naştere al Banatului, care a devenit din nou o provincie europeană şi creştină, iar măsurile luate de noua administraţie au reconstruit aproape de la zero o regiune aflată în degringoladă.
Odată cu impunerea unei noi administrații provincia își capăta și titulatura dar și statutul de Kronland „ţară de coroană”.
În timp avea să mai fie cunoscută și drept „Banatul Timişoarei” ori „Banatul timişan”.
Observând tot ce era nefuncțional și distrus după război autoritățile înființează în anul 1717 o comisie de organizare a Ţării Banatului, avându-l ca preşedinte pe contele Claudius Florimund de Mercy, primul guvernator și militar al Banatului, iar ca mâna dreaptă a sa a fost numit generalul Franz Paul, conte de Wallis, comandantul cetăţii Timişoara.
CITEȘTE ȘI: Trei zile de sărbătoare la Periam Port
La început administraţia Banatului ca provincie imperială rămâne mai departe structurată în patru mari districte (Caransebeş, Ciacova, Panciova şi Marga). În 12 iulie 1717 contele Mercy a înaintat Camerei Aulice un memoriu intitulat „Unvorgreifliches Einrichtungss-Projectum in dem Banat Temesvar” adică „Proiect modest de organizare a Banatului Timişoarei” în care au fost hotărâte obligațiile de fiscale ale conducătorilor celor patru mari districte, ei primind demnitatea unor administratori camerali.
Nu este deloc o noutate ca regiunile istorice ale țării să aibe o zi anume dedicată lor. Dobrogea este prima regiune a României care are o sărbătoare oficială, instituită prin lege, la inițiativa unui senator constănțean, liberalul Christian Gigi Chiru marcată în mod festriv la 14 noiembrie. Iar mai apoi și alte zone au luat această inițiativă. Cum ar fi Bucovina în data de 28 noiembrie ori Ziua Olteniei din 21 martie.
Mai târziu decât alte zone istorice ale țării și Banatul a căpătat o zi anume a sa. Demersurile au fost destul de complicate și au fost mult tergiversate dar până la urmă totul a avut o finalitate fericită. La data de 21 iulie este ziua Banatului.
Încă din anul 2012 mai multe organizații civice între care s-a remarcat Liga Bănăţeană au venit cu o propunere de bun simț. Așa cum și alte regiuni istorice aveau o zi a lor era firesc ca și bănățenii să se bucure de o zi a lor.
Parlamentari ai diverselor formațiuni au sprijinit acțiunea până a devenit în mod oficial sărbătoare a acestor locuri.
Proiectul de lege ce stipula că ziua de 21 iulie devine Ziua Banatului a fost discutat și mai apoi adoptat de Senatul României în primăvara anului 2016.
Teritoriul istoric al Banatului este, astăzi, împărțit astfel:
România
– Județul Timiș
– Județul Caraș-Severin, fără localitățile Bucova, Cornișoru, Bouțarii de jos și Bouțarii de sus și Preveciori.
– Județul Arad, doar partea de la sud de Mureș (cartierele Aradul Nou, Mureșel, Sânnicolau Mic și Subcetate, orașul Lipova, comunele Bata, Birchiș, Fântânele, Felnac, Frumușeni, Șagu, Secusigiu, Șistarovaț, Ususau, Vinga, Zăbrani și Zădăreni și satele Lalașint, Belotinț, Chelmac, Căprioara și Valea Mare.
– Județul Mehedinți, numai vestul județului: Baia Nouă, Dubova, Eibenthal, Eselnița, Orșova și Svinița. Alte câteva sate din zona au disparut sub apele lacului de acumulare Porțile de Fier.
– Județul Hunedoara, numai localitățile Salciva și Pojoga.
Serbia
– Voivodina, cu partea bănățeană situată la est de Tisa și împărțită în:
Districtul Banatul de Nord (limba sârbă Severni Banat, Северно-Банатски округ) (fără comunele Ada, Senta și Kanjiza, situate la vest de râul Tisa);
Districtul Banatul Central (limba sârbă Srednji Banat, Средње-Банатски округ);
Districtul Banatul de Sud (limba sârbă Južni Banat, Јужно-Банатски округ);
– Serbia centrală: o mica parte a Banatului, situată la vest de Pančevo și de râul Timiș (cea mai mare parte a comunei Palilula, cunoscuta sub denumirea de „Pančevački Rit”) a fost anexată zonei metropolitane Belgrad.
Ungaria
– colțul sud-estic al comitatului Csongrád, situat la sud de Mureș și la est de Tisa.
