Dumbrăvița, subiect de breaking news? Curtea de Apel Timișoara va decide dacă un bloc nou construit trebuie demolat sau nu

Procesul intentat de patru familii din comuna Dumbrăvița investitorului imobiliar care a construit blocul cu trei etaje de pe strada principală a localității – strada Petofi Sandor nr. 21 A – intră mâine în a doua și ultima fază: recursul de la Curtea de Apel Timișoara.

Așa cum am relatat în articolul “Ofertă de nerefuzat: proprietarul unui bloc aflat la un pas de demolare a scos apartamentele la vânzare” (publicat în 6 decembrie 2018), prin hotărârea civilă nr. 1.461/17.10.2018, instanța de fond, Tribunalul Timiș, a dat câștig de cauză celor patru familii reclamante, dispunând anularea autorizaţiei de construire nr. 802/03.10.2017 eliberată de primarul comunei Dumbrăviţa, desfiinţarea lucrărilor de construire realizate în temeiul autorizaţiei de construire nr. 802/03.10.2017 și suspendarea executării autorizaţiei de construire nr. 802/03.10.2017 până la soluţionarea definitivă a cererii având ca obiect anularea autorizaţiei de construire și constatând, totodată, nelegalitatea certificatului de urbanism nr. 746/24.05.2017.

CITEȘTE ȘI: A apărut o nouă lege – Milioane de români riscă amenzi usturătoare. Vor fi afectați și locuitorii din vestul țării

Așadar, dacă sentința primei instanțe va rămâne definitivă, blocul de trei etaje construit de acționari ai firmei de mezeluri AGIL va fi demolată!

Motivarea, pe scurt

În articolul din decembrie, citând din motivarea Tribunalului Timiș, v-am prezentat motivele pentru care instanța de fond a luat deciziile de mai sus: în loc de P+E+M, așa cum se stabilise prin HCL nr. 24/21.04.2005, regimul de înălțime al blocului este P+2E+Er (etaj retras); nerespectarea numărului maxim de apartamente (șase), investitorul imobiliar prevăzând 17 apartamente și șase spații cu altă destinație (SAD) în documentația înaintată primăriei, pentru ca în schița postată pe site-ul firmei imobiliare care a scos, pentru scurt timp, locuințele la vânzare, să apară opt apartamente și… 20 de SAD-uri; lipsa acordului notarial al vecinilor, în condițiile în care în noul imobil urmau să se desfășoare activități de comerț și prestări servicii.

CITEȘTE ȘI: Pensii majorate înainte de Paşte, noile taloane sunt la tipărit. Mărirea se va acorda retroactiv, din octombrie

În ceea ce privește desființarea lucrărilor de construire, instanța de fond a precizat că, “prin anularea autorizației de construire ca nelegală, este evident că și construcția edificată în temeiul acesteia urmează a fi desființată”, iar “executarea efectivă a acestei dispoziții din hotărârea judecătorească urmează să se facă conform prevederilor Legii nr. 50/1991, cu emiterea de către autoritățile competente a avizelor și autorizațiilor impuse de lege”.

Pentru primar totul e OK

Sentința instanței de fond a fost atacată cu recurs, primarul comunei Dumbrăvița, Victor Malac, luptând cot la cot cu investitorul imobiliar pentru ca blocul să rămână în picioare.

În pledoaria ticluită în numele edilului-șef scrie așa: “Susținem, de asemenea, și motivele de recurs referitoare la pretinsa nerespectare a regimului de înălțime a construcțiilor, a numărului maxim de apartamente ce puteau fi autorizate și a acordului vecinilor, precum și cu privire la pretinsa nelegalitate a certificatului de urbanism (…)”.

CITEȘTE ȘI: Şi-a incendiat maşina, după ce iubita i-a răspuns la telefon în timp ce întreţinea relaţii intime cu alt bărbat (Video)

Adică, din punctul de vedere al primarului totul e-n regulă: înălțimea e aia care trebuie, numărul de apartamente e cel legal, acordul vecinilor nu e necesar, iar certificatul de urbanism este impecabil.

Amnezie subită

Dom’ primar Malac pare să fi uitat, însă, ceea ce-i comunica anul trecut, în 28 iunie, unuia dintre reclamanți, Liviu Bălăceanu, și anume că instituția pe care o conduce a întocmit, în 3 mai 2018, un proces-verbal de contravenție pentru “nerespectare proiect autorizat cu AC 802/3.10.2017 – nu se respectă minimul admis de Codul Civil față de limitele laterale de proprietate și față de frontul stradal conform ridicării topografice. A fost solicitată oprirea lucrărilor și punerea în legalitate”.

Așadar, însăși domnul primar și subalternii săi au ajuns, în primăvara trecută, la concluzia că investitorul imobiliar s-a întins cu construcția mai mult decât îi permitea legea și îl somau pe acesta să intre în legalitate.

Păi cum ar fi putut investitorul să intre în legalitate decât demolând ce-a construit și luând-o de la capăt pe o suprafață mai mică?!

Cu alte cuvinte, primarul Victor Malac și oamenii săi se arătau cu adevărat vizionari în luna mai 2018, anticipând practic sentința din 17 octombrie a Tribunalului Timiș!

Și, dacă s-a ajuns la această sentință, este evident că pe investitorul imobiliar l-a durut exact în cot de somația lui Malac & Co., el finalizând construcția exact în aceleași coordonate topografice în care a început-o.

Certificat de urbanism eliberat DUPĂ construirea blocului!

Nu este singura amnezie a primarului Dumbrăviței și nici singura inconsecvență flagrantă a acestuia, apărătorul celor patru familii expunând întregul lanț de complicități dintre investitorul imobiliar și autoritățile publice în întâmpinarea pe care a înaintat-o Curții de Apel Timișoara.

Instanței de recurs i se aduce la cunoștință faptul că “deși litigiul este deservit Justiției, în prezent, recurentul Primarul Comunei Dumbrăvița a emis un nou certificat de urbanism, cu nr. 1.646 din data de 09.10.2018 (n.r. – atenție, Primăria Dumbrăvița a eliberat acest nou certificat de urbanism DUPĂ ce blocul era deja construit și cu o săptămână înainte ca Tribunalul Timiș să decidă anularea autorizației de construire și desființarea lucrărilor de construire!) în scopul declarat de punere în legalitate, deși prin acesta practic se contrazice flagrant, astfel: – prin certificatul de urbanism inițial (n.r. – cel cu numărul 746/24.05.2017), ce face obiectul acestui litigiu, se prevede că regimul maxim admis de înălțime este de P+2E+Er, aspect susținut în continuare și de recurentul primarul comunei Dumbrăvița prin recursul formulat, însă, prin noul certificat de urbanism, același primar al comunei Dumbrăvița prevede că regimul de înălțime maxim admis este de P+2E, dispărând etajul retras.

Or, dacă așa stau lucrurile și în condițiile în care clădirea este edificată de aproximativ 6 luni, aceasta denotă că etajul retras este nelegal edificat și practic admite că regimul de înălțime este mai mic decât cel pe care l-a autorizat inițial”.

Acum, noi știam că băieții cocoțați la butoanele Primăriei Dumbrăvița sunt ași la datul cu tesla-n… coate, dar în cazul de față s-au întrecut pe ei înșiși!

Hocus-pocus cu distanțele obligatorii

Faza cu dispariția etajului retras din “noul” certificat de urbanism nu este singura mostră de istețime a edililor dumbrăvițeni, hocus-pocus-ul continuă: “Ciudat este și cum dispar din noul certificat de urbanism prevederile referitoare la retragerile față de frontal stradal, care sunt de 6 metri, iar față de lateral stânga și lateral dreapta sunt de 3 metri (n.r. – da, în certificatul de urbanism din 2017 se menționau aceste distanțe obligatorii, ele dispărând ca măgarul în ceață din “noul” certificat).

Strategii în culise

Mai aflăm din pledoaria apărătorului celor patru familii și alte aspecte interesante: “Mai mult, în timpul judecării acestui litigiu, recurenții persoane juridice, pentru a eluda legea și a face inoperabilă hotărârea judecătorească, au dezmembrat parcela de teren pe care au edificat construcția în alte trei parcele și au încercat încadrarea construcției în categoria caselor unifamiliale.

Tot în desconsiderarea legii, recurenții persoane juridice au continuat nestigheriți lucrările de construire, deși atât prin procesul-verbal de contravenție, cât și prin sentința judecătorească, s-au dispus oprirea lucrărilor, respectiv suspendarea executării autorizației de construire.

Totodată, așa cum am mai arătat (…), dezvoltatorii au scos la vânzare efectiv un număr de 8 apartamente și 20 de spații cu altă destinație, deși autorizate au fost un număr de 17 apartamente și 4 spații cu altă destinație, dezvoltatorii schimbând probabil după bunul plac sau în funcție de cerere destinația apartamentelor, ceea ce denotă și în acest caz o desconsiderare totală a legii”.

Schimbare de tactică

Dacă argumentele prezentate în fața instanței de fond au fost demontate de completul de judecată al Tribunalului Timiș, investitorul imobiliar a venit cu o nouă “viziune” asupra cazului, disecată de avocatul celor patru familii în pledoaria sa:

“Sunt neîntemeiate și total străine de obiectul cauzei supozițiile pe care încearcă recurenții, pentru prima dată în calea de atac a recursului, să le acrediteze, în sensul că HCL-urile analizate de către instanța de judecată ar fi neoperabile, deoarece comuna Dumbrăvița nu avea la data autorizării construcției un Plan Urbanistic General și Regulament Local de Urbanism valabile, motiv pentru care s-ar aplica doar Regulamentul General de Urbanism.

Or, din cunoștințele noastre, potrivit Legii 215 /2001 a administrației publice locale, consiliul local are atribuții de a aviza sau aproba în condițiile legii documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților.

Or, în condițiile în care hotărârile de consiliu local la care fac referire recurenții nu au fost revocate de către emitent sau anulate, acestea își produc în continuare efectele.

Pe de altă parte, prin acest raționament al recurenților, aceștia admit practic că autorizația de construire le-a fost emisă în mod nelegal, deoarece în certificatul de urbanism contestat de noi și care a stat la baza emiterii autorizației de construire se impune respectarea P.U.G. și R.L.U. Or, în condițiile în care aceste acte nu mai erau valabile, după cum afirmă recurenții, rezultă că și autorizația emisă în temeiul unor acte nevalabile este nulă.

Dacă așa ar sta lucrurile, ar însemna că toate autorizațiile emise pentru construcțiile edificate după anul 2014, când se afirmă că ar fi expirat P.U.G.-ul sunt lovite de nulitate, deoarece, potrivit art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, în absența Planului de amenajare a teritoriului județean și a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente nu se pot realiza investiții în construcții, lucrări tehnico-edilitare, precum și orice alte investiții urbane.

Or aceste argumente nu sunt utile și în favoarea recurenților, putând fi considerate doar ca fiind încă un argument forte în favoarea noastră și în susținerea motivelor de nelegalitate a autorizației de construire”.

Ieri pe Dâmbovița, mâine în Dumbrăvița?

Un eveniment din București era recent subiect de breaking news la TV: un bloc nou cu patru etaje și mansardă tocmai fusese demolat după ce vecinii obținuseră în instanță anularea autorizației de construire și desființarea lucrărilor de construire.

Pentru Capitală a fost o premieră, iar în cazul în care Curtea de Apel Timișoara va respinge recursurile primăriei și investitorului imobiliar, va fi rândul Dumbrăviței să fie subiect de breaking news. Rămânem pe recepție.