Amatorism sau strategie? Primăria Timișoara pregătește divizarea Colterm

Până marți (25 aprilie -n.r.) Primăria Timișoara trebuie să vireze restanța de 22 de milioane de lei în contul Colterm, pentru achiziția ultimelor certificate verzi, necesare pentru a evita o nouă amendă din partea Administrației Fondului de Mediu.

Procedura de achiziție a certificatelor verzi durează aproximativ 2 zile. Termenul limită pentru a le cumpăra este 30 aprilie, dar fiind zi de weekend, până în data de 28 aprilie trebuie ca toate certificatele să fie cumpărate.
Mai mult, nota restanțelor de plată a primăriei este una istorică și se ridică la nu mai puțin de 55 de milioane de euro.

Desființarea Colterm, tertip pentru a scăpa de datorii?

Între timp, primarul Dominic Fritz lansează ideea “descentralizării” serviciilor Colterm, societate despre care a afirmat, în repetate rânduri, că nu dorește să intre în faliment sau să fie desființată. Mai exact, edilul a spus că municipalitatea se gândește să separe producția de agent termic de distribuție, în ideea în care Colterm să se ocupe doar de partea de producție, pentru a fi evitate pierderile tehnologice, din rețea. Ceea ce înseamnă fie înființarea unei noi societăți în subordinea primăriei, cu un cazier fiscal imaculat și fără datorii, fie externalizarea serviciilor către o companie privată.

Ideea vine ca o mănușă pentru a încerca să scape de datoriile istorice de la Colterm. Dacă se achiziționează toate certificatele verzi pentru anul 2022, se evită o a treia amendă din partea Administrației Fondului de Mediu.
Rămân însă datoriile mai vechi, din anii anteriori, pentru care Primăria Timișoara și conducerea Colterm vor trebui să găsească soluții de finanțare. Colterm a încasat două amenzi istorice de la AFM pentru că nu a cumpărat certificatele EUA pentru poluarea produsă, conform legislației.

Una dintre amenzi, în valoare de 21,6 milioane de euro, a venit în 2021, pentru anul 2020, iar cea de-a doua, de peste 14 milioane de euro, a fost încasată în 2022, pentru 2021. Rămâne de văzut ce decizie va lua executivul Primăriei Timișoara vizavi de plata acestor amenzi vechi, care cumulate ajung la 35,6 milioane de euro.

Pe lângă cele două amenzi, mai există o restanță consistentă, pe care o reprezintă certificatele verzi neachiziționate pentru anii 2020 și 2021. Pentru anul 2020, primăria nu a cumpărat certificate EUA în valoare de 9 milioane de euro. Pentru 2021, ar fi fost nevoie să fie cumpărate certificate verzi în valoare de 11,2 milioane de euro, ceea ce, evident, nu s-a întâmplat.

Vor mai rămâne însă restanțele din 2020 și 2021, ce constau în valoarea certificatelor verzi neachiziționate la care se adaugă amenzile primite și neplătite: un grand total de 55,8 milioane de euro.

Contradicția care l-a dat de gol pe primar

În Timişoara, agentul termic este distribuit prin 73 de kilometri de reţea primară cu trei magistrale de transport, care se conctează, prin punctele termice, la 222 de kilometri de reţea secundară.

Săptămâna trecută, la prezentarea raportului care indică nivelul pierderilor tehnologice, care se ridică la peste 110 milioane de lei pe anul 2022, primarul a declarat că aceste sume îi ridică semne de întrebare, motiv pentru care vrea să despartă activitatea de producţie de cea ce distribuţie.

“Pierderile, la nivel procentual, au crescut, faţă de anii trecuţi, deşi am schimbat anul trecut, 30 de kilometri de reţea primară, iar asta ridică nişte semne de întrebare. Este un lanţ de oameni care întocmesc această documentaţie. Nu vreau să arunc cu acuze, doar îmi dau nişte semne de întrebare aceste cifre, luând în considerare că reţeaua s-a îmbunătăţit şi nu s-a înrăutăţit în ultimii ani. Trebuie să vedem cu rezolvăm acest mister al pierderilor care a fost întotdeauna folosit pentru a acoperi o lipsă de bani.

Trebuie să analizăm într-un mod foarte serios, dacă nu trebuie să spargem reţeaua de distribuţie de producţia agentului termic. Colterm să se concentreze pe producţia agentului termic, iar reţeaua să fie administrată de Primărie (…). Eu nu aş exclude ca în trecut, aceste pierderi să fi fost făcute în birou şi întotdeauna a ieşit fix suma de care mai era nevoie. Clar că şi administratorii judiciari, care primesc 20.000 de euro lunar, au spus că ei creditează Primăria cu aceste pierderi, tocmai pentru că primasc banii abia după un an. Cred că este momentul să luăm această povară de pe umerii Colterm”, a declarat, pe 20 aprilie, Dominic Fritz, primarul Timişoarei.

Pierderile, interpretate după ureche

Consilierul local Roxana Iliescu, critic vehement al politicii actualei administrații privind gestionarea problemelor de la Colterm, a sesizat neconcordanțele dintre declarațiile primarului și rapoartele de specialitate.

“Am ascultat cu stupoare declarația primarului Fritz în legatură cu pierderile tehnologice de la COLTERM.
Citez: “Pierderile, la nivel procentual, au crescut, faţă de anii trecuţi, deşi am schimbat anul trecut 30 de kilometri de reţea primară, iar asta ridică nişte semne de întrebare. Este un lanţ de oameni care întocmesc această documentaţie. Nu vreau să arunc cu acuze, doar îmi dau nişte semne de întrebare aceste cifre, luând în considerare că reţeaua s-a îmbunătăţit şi nu s-a înrăutăţit în ultimii ani. Trebuie să vedem cum rezolvăm acest mister al pierderilor care a fost întotdeauna folosit pentru a acoperi o lipsă de bani.“

CITEŞTE ŞI: Administrația Fritz vrea să construiască cea mai scumpă parcare din România. La o valoare triplă față de alte orașe și dublă față de Occident

Anul trecut nu au fost schimbați 30 de km de rețea primară. Dacă se întâmpla asta, dat fiind faptul ca avem un total de 74 km de rețea primară, modernizarea unei jumătăți din traseu ar fi diminuat pierderile…, nu într-atât pe cât ne-am dori însă, pentru că rețeaua este supradimensionată.

Doar că situația este total alta decât cea prezentată de primar: proiectul de modernizare la care se referă primarul face parte din etapa a II-a a procesului de retehnologizare, vizează atât rețeaua primară cât și cea secundară, a început în martie 2021 și ar trebui finalizat în acest an 2023.

Obiectivul este schimbarea a 9,7 km de rețea primară dintr-un total de 74 km ( aprox. 12%) și aproape 20 km de rețea secundara dintr-un total de 208 km (aprox. 9%).

Parcă se schimba puțin datele, nu? Mai ales în contextul în care, repet, lucrările nu sunt finalizate.
Totodată, referitor la aceste lucrări care presupun schimbarea rețelelor, primarul ar fi trebuit să știe că sunt generatoare de pierdere- refacerea/schimbarea rețelelor presupune golirea repetată a conductelor, generând o creștere a pierderilor masice; rețelele provizorii care se execută pentru asigurarea continuitatii serviciului de alimetnare cu agent termic, fiind la suprafață, generează o pierdere suplimentară, ca să nu mai amintim că si acestea trebuie golite la punerea în funcțiune a noii rețele.

Beneficiile modernizarii rețelelor se observă doar la finalul etapei, nu pe parcusul execuției lucrărilor, adică în sezonul următor!

Vizavi de insinuările primarului Fritz cu privire la corectitudinea calculului acestor pierderi, timișorenii trebuie să știe că și în acest an, la fel ca-n anii trecuți, pierderile au fost calculate pe baza unui bilanț energetic întocmit de un auditor energetic independent, autorizat ANRE. Mai mult decât atât, întreaga documentație (atât calculul cât și bilanțul), este verificată si avizată de specialiști din cadrul ANRE. Nu în ultimul rând, documentația a fost depusă la Primarie cu săptămâni bune înainte de supunerea spre aprobare consilierilor locali, odată cu depunerea la autoritate pentru obținerea avizului”, a comentat Roxana Iliescu, într-o postare pe Facebook.

Cum s-au calculat pierderile?

În 2021, valoarea pierderilor a fost de 54,5 milioane de lei, fără TVA, în condițiile în care 1 MWh era 350 lei. În 2022, valoarea pierderilor a fost de 92 milioane de lei, fără TVA, în timp ce prețul per megawatt/oră s-a dublat, 1 MWh ajungând să coste 715 lei.

Printr-un simplu calcul, reiese că pierderile cantitative de energie termică au fost mai mici în 2022 decât cele din anul 2021. Dacă pierderile ar fi fost aceleași, luând în considerare noul preț al MWh, valoarea din 2022 ar fi trebuit să se ridice la 109 milioane de lei fără TVA.

Procentual, pierderile au crescut în anul 2022 față de anul 2021, în principal pentru că producția de energie termică în 2022 a fost cu peste 10% mai mică față de cea din 2021. Consumatorii abonați ajung la un procent de 42% în raport cu capacitatea proiectată a întregului sistem.

Pentru a asigura încălzire și apa caldă celor numai 50 000 de abonați rămași, din cauza supradimensionării sistemului, o însemnată cantitate de energie termică produsă și intrată în sistemul de transport și distributie este doar trasnportată prin rețelele termice. Astfel, pierderile de energie prin transfer termic, chiar dacă rămân relativ constante ca valoare, ele cresc procentual, de la an al an, în raport cu energia termică livrată consumatorilor.

Producția de agent termic din anul 2022 a fost mai mică față de cea din 2021, din cauza unui cumul de factori: temperaturi mai favorabile, debranșările massive ale abonaților din vara anului 2022, după ce au ramas în iarna anului 2021 fără apă caldă și căldură dar și din cauza sincopelor în asigurarea combustibilului, cărbune și gaz, în primele luni ale anului 2022, când, în mod normal în acea perioadă, fiind mai frig, se consuma cel mai mult combustibil.

În loc de concluzie, comentariul retoric la consilierului local Roxana Iliescu oferă un răspuns. “Toate informațiile de mai sus și foarte multe altele, sunt pe masa primarului, nu de acum, ci de vreme bună… plus specialiști care sunt convinsă ca i-ar sta la dispoziție primarului oricând cu explicații și informații suplimentare.

De ce din nou o intreaga teorie a conspirației închipuită de pirmarul Fritz?

Eu cred că această poveste este croșetată pentru a justifica noile planuri ale „salvatorilor” termiei din Timisoara, de rupere a distributiei energiei termice de producția ei”, a declarat consilierul local.
Adică, desființarea actualei companii Colterm și înființarea unei noi societăți în subordinea primăriei sau externalizarea serviciilor către o companie privată.