Site-ul Severe Weather Europe prezintă o prognoză a vremii pentru aceste zile, explicând fenomenul vortexului polar, care aduce un val de frig inclusiv asupra estului Europei.
Toți norii și vremea pe care o simțim se găsesc în partea cea mai de jos a atmosferei, numită troposferă. Aceasta ajunge până la aproximativ opt kilometri altitudine peste regiunile polare și până la aproximativ 14-16 kilometri peste regiunile tropice. Pe măsură ce urcăm în troposferă, temperatura aerului scade.
Deasupra troposferei se află stratosfera, un strat foarte uscat, cu o grosime de aproximativ 30 de kilometri. În fiecare an, pe măsură ce ne apropiem de toamnă, polul nord începe să se răcească. Dar atmosfera aflată mai la sud este încă relativ caldă deoarece încă primește energie de la Soare. Polul Nord primește foarte puțină lumină solară și energie termică, răcindu-se într-un ritm mai rapid.
CITEŞTE ŞI: Funcționarii timișoreni care jonglează cu autorizațiile de construire au în spate doar vacanțe mascate, nu și studii de specialitate
Contrastul de temperatură între stratosfera de deasupra Polului Nord și cea de deasupra regiunilor situate la latitudini mai joase duce la apariția unei regiuni relativ înguste din atmosferă, care conține vânturi cu viteză foarte mare. Acesta este curentul jet stratosferic, care se deplasează de la vest la est, în sensul invers acelor de ceasornic, și care poate ajunge până la viteze de 250 km/h; el înconjoară o regiune de aer extrem de rece, centrată deasupra Polului Nord, și formează vortexul polar stratosferic. Un vortex asemănător există în troposferă, având o influență mult mai puternică asupra vremii în comparație cu cel stratosferic.
Vortexul polar are tendința de a deveni mai puternic în timpul iernii și de a pierde din intensitate vara. El se poate întinde pe o distanță de aproximativ 2.000 de kilometri, învârtindu-se în jurul Polului Nord în direcția inversă acelor de ceasornic.
Vortexurile polare sunt permanente. Vânturile superioare care le formează variază în intensitate, iar atunci când acestea scad semnificativ, vortexurile se pot dezintegra, astfel încât aerul arctic, extrem de rece, ajunge la latitudini la care o astfel de vreme nu este întâlnită frecvent. Atunci când vortexul polar este deplasat către sud sau „rupt” în mai multe structuri de vortex, are loc un fenomen numit „încălzire stratosferică bruscă”.
Sistemul de monitorizare NASA arată o progresie foarte interesantă. La începutul lunii decembrie, vortexul polar era la un nivel destul de puternic, atingând o viteză zonală a vântului de 40 m/s. Problemele au început spre mijlocul lunii și mai ales spre sfârșitul lunii decembrie când a început încălzirea stratosferică. La sfârșitul lunii decembrie a început o secvență de încălzire din Europa până în Asia Centrală. Doar două zile mai târziu, valul de încălzire a atins un vârf local peste Siberia, temperaturile maxime ale valului ajungând până la 5°C sau mai mult.
Pe 5 ianuarie, vânturile din jurul cercului polar s-au inversat. Valul de aer cald a trecut peste întreg Polul Nord din stratosferă, împărțind efectiv miezul rece al vortexului polar în două părți, una peste America de Nord și una peste sectorul european. În acest moment este prognozat și un nou val de încălzire care ar trebui să împiedice temporar orice reorganizare rapidă și întărirea circulației stratosferice.
Ne-a dat de furcă și în trecut
Scăderi bruște de temperatură, de intensități diferite, au loc de mai multe ori în fiecare an, în zone diferite ale lumii. În luna martie a anului 2014, o mare parte a Europei a fost afectata, în unele zone, Sărbătorile Pascale fiind mai friguroase decât Crăciunul. Iar în Marea Britanie s-a înregistrat atunci cea mai friguroasă lună martie din ultimii 50 de ani.
Evenimente asemănătoare au mai avut loc și în 2004 și în 2013. După descompunerea vortexului polar, modelul vremii s-a inversat atunci aproape complet. Locurile care erau reci înainte au devenit și mai reci și locurile care înainte erau mai calde au avut vreme de iarnă. Aceasta nu este însă o regulă strictă, deoarece fiecare astfel de eveniment este un caz unic.
La ce să ne așteptăm?
Pentru următoarele zile, anomaliile de temperatură arată un model de iarnă destul de fenomenal. Dislocat de presiunea ridicată deasupra regiunilor arctice, aerul rece ajunge în centrul și estul Statelor Unite. De asemenea, o zonă mare de temperaturi mai reci decât cele normale se va extinde din sectorul siberian până în vestul Europei. Aceste focare de aer rece din est pot deveni uneori destul de intense, cu multă ninsoare dacă există umezeală sau aer mai cald.
CITEŞTE ŞI: Papa Francisc a fost vaccinat anti-Covid. „Este o alegere etică, deoarece nu te joci doar cu viața ta, ci și cu viața altora”
Până pe 19 ianuarie, în Europa va exista o creștere a stratului de zăpadă destul de semnificativă, în special în Scandinavia, în estul Europei și în zonele muntoase din Balcani. Stratul de zăpadă se va reduce în Spania și în Insulele Britanice, unde zăpada actuală nu va rezista mult timp. În Europa se va manifesta o oarecare reducere a stratului de zăpadă în părțile extrem orientale. Dar va exista o creștere suplimentară în Scandinavia, iar stratul de zăpadă va avansa în continuare spre Europa Centrală și peste Insulele Britanice. În ultima săptămână a lunii ianuarie, tiparul anterior se menține în mare măsură. În Europa vom avea încă o presiune scăzută și aer rece în mare parte a continentului.
Începând de joi și până la 19 ianuarie, temperaturile din Timișoara nu vor mai trece de zero grade Celsius, rămânând negative chiar și ziua. În primele zile se vor mai semnala ninsori, iar după aceea va fi senin și rece. Temperaturile minime vor coborî până la -12 grade Celsius, ceea ce nu ar constitui o problemă, întrucât ne aflăm în plină iarnă. Atâta doar că, de câțiva ani, timișorenii nu au mai avut parte nici de zăpada, nici de frigul de altădată, astfel că ar trebui să-și scoată căciulile și mănușile din dulapuri.
Foarete nasol cu avortexul asta…….