Insolația (șocul caloric sau termic) este cea mai severă afecțiune medicală cauzată de căldură. În contextul temperaturilor ridicate medicii timișoreni trag un semnal de alarmă.
„Insolația se caracterizată printr-o multitudine de tulburări cerebrale, renale, pulmonare, cardiologice, gastroenterologice, musculare apărute în urma expunerii prelungite la razele soarelui când organismul se supraîncălzește până la 40 grade Celsius sau chiar mai mult și nu poate să își scadă temperatura. Reprezintă o urgență medicală, deoarece, în formele severe, poate fi amenințătoare de viață. Incidența maximă a fost înregistrată în rândul persoanelor vârstnice, a copiilor și sugarilor.
Hipotalamusul ( o parte a creierului care joacă un rol vital în controlul multor funcții ale corpului) stabilește temperatura corpului: la cei foarte tineri, acesta nu este pe deplin dezvoltat, iar la adulții de peste 65 de ani începe să se deterioreze, ceea ce face ca organismul să se adapteze mai lent schimbărilor de temperatură. Ambele categorii de vârstă necesită atenție suplimentară, fiind grupe cu risc”, spune dr. Mirela Tărăbuță, medic primar neurolog la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara.
Factorii principali care pot determina apariția insolației sunt: expunerea prelungită la soare; temperaturile crescute; umiditatea relativă de 60% sau mai mult ce împiedică evaporarea transpirației și blochează capacitatea corpului de a se răci; schimbările bruște de temperatură (persoanele care sunt obișnuite cu temperaturi moderate și călătoresc în zone cu un climat mai cald sunt predispuse la insolație); deshidratarea în urma transpirației excesive și a consumului scăzut de lichide; consumul de alcool afectează termoreglarea; îmbrăcămintea neadecvată (din materiale sintetice care împiedică circulația aerului, nepermițând transpirației să se evapore); activitatea intensă și extenuantă în mediul exterior pe timp de caniculă.
„Bolnavii predispuși la insolație sunt cei cu boli cardiace, pulmonare sau renale cronice, obezitate sau malnutriție, hipertensiune și hipotensiune arterială, diabet, boli psihiatrice, psoriazis, sclerodermie, arsuri solare și orice afecțiune care provoacă febră.
Multe clase de medicamente sunt asociate cu un risc crescut de insolație: antihistaminice, pastile de slăbit, diuretice, betablocante, hipotensoare, vasoconstrictoare, medicația antiparkinsoniană, anticonvulsivantele, medicația psihiatrică cum ar fi antidepresivele, sedativele, tranchilizantele.
Drogurile ilegale, precum cocaina și metamfetamina sunt, de asemenea, asociate cu un risc crescut de insolație”, explică dr. Mirela Tărăbuță.
Potrivit acesteia, insolația se caracterizează prin creșterea excesivă a temperaturii corporale (40 grade Celsius sau chiar mai mult) însoțită de alterarea stării generale; amețeală; cefalee intensă; agitație; lipsa transpirației sau transpirații abundente; tegumente calde, roșii, uscate; creșterea tensiunii arteriale inițial, apoi scăderea bruscă; tahicardie; tulburări respiratorii; diaree, colici abdominale, crampe musculare; tulburări de vedere, tulburări de vorbire, tulburări de coordonare, dezorientare temporo-spațială; confuzie, delir, halucinații; crize convulsive; pierderea conștienței; comă și chiar deces.
„În ceea ce privește tratamentul, până la ajungerea echipajelor de specialitate, trebuie luate măsuri imediate. Primul pas este răcirea persoanei cu insolație prin mijloacele care sunt disponibile: mutarea în umbră a persoanei sau, dacă este posibil, în interior; eliminarea hainele în exces și a oricărui accesoriu care ar putea afecta fluxul sangvin; stropirea cu apă și așezarea într-o cadă cu apă călâie; utilizarea ventilatoarelor sau a compreselor umede și reci; administrarea de lichide reci, băute frecvent, cu înghițituri mici; așezarea corpului într-o poziție întinsă, cu picioarele ridicate deasupra nivelului inimii. În lipsa unei intervenții prompte, insolația poate avea urmări grave. În funcție de cât timp se menține foarte ridicată temperatura corpului și în funcție de gradul de deshidratare, complicațiile pot include leziuni ale organelor vitale, cel mai afectat fiind creierul și pot evolua până la deces”, spune dr. Mirela Tărăbuță.
Cele mai frecvente complicații severe sunt: crizele convulsive, edemul cerebral, insuficiența renală, insuficiența hepatică, disfuncția metabolică, aritmiile cardiace, decesul. „După trecerea printr-un episod de insolație trebuie evitată activitatea fizică timp de cel puțin o săptămână. Repausul la pat este absolut necesar, la fel și consumul ridicat de lichide. Temperatura corpului va fluctua anormal timp de câteva săptămâni după incident și vor fi necesare teste periodice pentru a monitoriza funcția renală și hepatică. Chiar și complicațiile temporare ale insolației pot avea nevoie de câteva luni ca să dispară complet”, avertizează medicul timișorean.
