Ultima strigare la „prima chirie”! Ce s-a întâmplat în Timiş

Programul „Prima chirie” se anunţa un proiect extrem de ambiţios al PSD, menit să încurajeze angajarea tinerilor din ţară şi să stopeze exodul din străinătate. Având în vedere sumele puse în joc, se părea că proiectul va fi unul de anvergura celui referitor la „Prima casă”, care a atras foarte mulţi tineri interesaţi.

La prima vedere, totul părea promiţător, cei care se angajau în muncă la o distanţă mai mare de 50 de kilometri de localitatea de domiciliu urmând a beneficia de decontarea cheltuielilor de chirie şi întreţinere până la nivelul sumei de 900 de lei pe lună. Cum pentru foarte mulţi tineri, plata chiriei constituia un impediment major pentru a se angaja într-o altă localitate, se părea că această iniţiativă a guvernului va fi de mare ajutor pentru numeroase persoane, venind, totodată, şi în sprijinul firmelor româneşti care nu găsesc forţă de muncă.

Îndeosebi pentru Timişoara, centru universitar şi oraş cu multe companii în căutare de personal, se anunţa un proiect extrem de bine-venit, cu foarte mare aplicabilitate. Toate erau bune şi frumoase, numai că atunci când tragem linie, observăm că programul se dovedeşte un mare fiasco, cel puţin deocamdată.

Dacă toată lumea s-ar fi aşteptat la mii şi mii de cazuri, în prezent, la nivelul judeţului Timiş vorbim doar de… cinci dosare! Glumind puţin, Timişul stă foarte bine în topul naţional, pentru că la nivelul întregii ţări există doar 15 astfel de dosare! Care să fie explicaţia acestei crize cu care a debutat un proiect atât de ambiţios?

În primul rând, informaţia nu a fost receptată în mod corect. Foarte mulţi tineri au înţeles că pot beneficia de acest ajutor de 900 de lei chiar dacă ei sunt angajaţi de mai multă vreme în câmpul muncii. Or, potrivit ordonanţei guvernului, sunt eligibili doar cei proaspăt angajaţi, cu cel mult două luni vechime la firma de pe raza agenţiei de forţă de muncă la care se solicită cei 900 de lei. Trebuie să fie clar că sunt stimulaţi doar cei care vor să se angajeze, nu şi cei care deţin deja un loc de muncă.

Apoi, un alt imediemnt l-a constituit birocraţia excesivă, mulţi tineri speriindu-se de faptul că trebuie să completeze nu mai puţin de 13 formulare, deşi acest lucru nu necesita mai mult de 30 de minute. De asemnea, unii nu aveau mutaţia făcută în cartea de identitate, aşa că, din cauza atâtor obstacole, proiecul nu a mai avut aplicabilitatea scontantă, cel puţin pentru moment.

Sunt, totuşi, motive de optimism, după cum spune Marcel Miclău, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Timiş: „Eu zic că vor mai veni cereri şi că solicitanţii se vor încadra în criteriile prevăzute. Asta e senzaţia mea. Nu vor fi foarte mulţi, dar se va simţi o oarecare creştere”.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns