A început să deseneze ca-ntr-o joacă, într-o seară tihnită de februarie, când i-a venit ideea să se ia la întrecere cu Deian, fiul lui de 12 ani, schiţând în creion, fiecare, acelaşi simpatic personaj de desen animat, pe Chip din celebrul duo Chip şi Dale, al lui Disney. A fost o experienţă plăcută, din care copilul a ieşit învingător, dar care l-a purtat pe Nicolaie Avram, directorul Oficiului Judeţean de Poştă Timiş, înapoi în vremea anilor de gimnaziu, când adora el însuşi să deseneze.
Nu, cum ne-am fi aşteptat, maşini de curse sau super-eroi, ci… animăluţe: câini, pisici solemne învăluindu-şi lăbuţele cu coada, raţe, cai şi chiar vaci. Odată regăsită pasiunea de odinioară, ea s-a unit, într-un mod cu totul neaşteptat, cu cea care-l leagă de istoricul, vast şi adesea ignorat în era digitală, al instituţiei în cadrul căreia activează.
„Ideea de a desena obiecte ce ţin de domeniul poştal, de la modele de plicuri şi colete la poştalioane trase cu cai, biciclete vintage folosite de factori cu mai bine de un secol în urmă, s-a conturat treptat, în urma vizitei pe care ne-a făcut-o aici, la Timişoara, Horia Grigorescu, directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română. Evident că i-am prezentat, cu mândrie – mi-s cărăşan, aşa că mi-s fălos! – micul nostru muzeu de la Oficiul Poştal nr 1, unic în ţară, ale cărui exponate vorbesc despre istoria serviciilor poştale din ţara noastră.
Avem aici saci de purtat corespondenţa, o bicicletă pe care am descoperit-o nou-nouţă, intactă şi nefolosită într-unul dintre depozitele noastre, cântarul de coletărie de odinioară, ba chiar şi, reconstituit cu piese autentice, un birou de diriginte de poştă de pe vremuri, dotat, desigur, cu o maşină de scris şi un telefon de masă, cu receptor. S-a arătat impresionat şi de biblioteca noastră liberă, încropită tot din ce-am găsit abandonat prin subsolurile Palatului Poştei.
De data aceasta, este vorba de cărţi din cele mai diverse domenii, de la volume de beletristică la literatură tehnică. Le-am găsit loc tot în incinta muzeului, pe nişte rafturi la care vizitatorii pot apela pentru împrumuturi. Ce e deosebit e că noi dăm cărţi… pe caiet! Avem un registru în care omul îşi notează numele şi prenumele, titlul lucrării, editura şi data la care a împrumutat-o, apoi o ia acasă, o citeşte şi o aduce înapoi, menţionând asta în acelaşi catastif. Avem vreo 30 – 40 de clienţi fideli. Eu însumi am luat acum ceva la lectură. M-a atras titlul, <<Tratat despre lucrul bine făcut>>”, ne povesteşte Nicolaie Avram.
„Am vorbit apoi cu colegul meu Caius Lăzărescu, un împătimit al istoriei poştei şi un cunoscut colecţionar de machete şi artefacte legate de aceasta, şi am convenit să punem la cale o expoziţie despre trecutul corespondenţei şi acela al transportului poştal. El vine cu piesele pe care le-a adunat de-a lungul vremii, iar eu, cu desene reproducând colete de diferite dimensiuni, pachete, imagini ale mijloacelor de transport folosite odinioară în serviciile poştale.
Am făcut deja schiţa unui porumbel voiajor, a unui căluţ, a primului avion englezesc care a dus scrisori în Europa şi-o să mai fie şi altele. În total vor fi circa o sută de desene, care vor fi expuse la Palatul Poştei, împreună cu machetele din colecţia Lăzărescu, într-un demers în cadrul căruia ni se va alătura şi Asociaţia Filatelică”, adaugă directorul cu fire de artist, precizând că vernisajul va avea loc pe la sfârşitul lunii în curs.
„Până atunci, desenez cu bucurie. Uit de timp când fac asta… Pe o uşă din spaţiul unde stau factorii poştali a rămas şi acum schiţa a doi câini, pe care am realizat-o în 2013, iar colegii care au apucat să vadă la ce lucrez acum şi-au dorit ca, după închiderea expoziţiei, să-şi decoreze pereţii biroului cu desenele mele. Am acceptat cu drag! În fond, imaginile vorbesc despre noi şi înaintaşii noştri, cei din epocile în care comunicarea la distanţă se făcea greu, dura mult şi presupunea riscuri.
Puţini mai ştiu azi că, de exemplu, la Paris existau cândva poştaşi pe picioroange,care le foloseau ca să nu se înglodeze în noroiul uliţelor, sau că alţii se deplasau cu strămoşul bicicletei, cel cu o roată uriaşă şi una mai mică… Nimic din toate acestea nu trebuie uitat, după cum nu se cuvine să uităm că instituţia poştală a avut de-a lungul vremii o mare însemnătate strategică. Aici, la Timişoara, Oficiul Judeţean organizează periodic evenimente culturale menite să amintească despre asta oamenilor din epoca mail-ului”, a mai spus Nicolaie Avram.
