Timișoara, raiul șobolanilor: invadată de rozătoare, după criza gunoaielor și lipsa deratizării

Timișoara, raiul șobolanilor: invadată de rozătoare, după criza gunoaielor și lipsa deratizării

Zeci de timișoreni ne-au scris și ne-au trimis imagini, în ultimele zile, cu șobolani și șoareci. În centrul vechi pe pietonale, în curți și chiar în case, animalele umblă, mai ales seara și noapte în căutarea hranei. Culmea e că am primit imagini cu șobolani, filmate în miezul zilei, chiar în fața Centrului de primire în regim de urgență al DGASPC Timiș, de pe strada Căpitan Damșescu și din curtea unui imobil, cu locuințe și 2 baruri, de pe strada Mărășești, din centrul istoric al Timișoarei.

Rozătoarele au invadat orașul, din centru și până în cartierele de la periferie. Așa că am decis să verificăm în teren autenticitatea. Chiar dacă e greu să reacționezi la fracțiune de secundă să poți filma șobolanii cu telefonul, locuitorii din diverse zone ale Timișoarei ne-au trimis imagini, dar ne-au și povestit despre acest fenomen.

Șobolanii și-au intensificat prezența pentru că a venit sezonul cald dar și din cauza grevei din salubritate din luna mai 2024, când orașul s-a umplut de gunoaie. În plus, în micro-cartiere precum zona Lunei, zona străzii Polone sau Piața Traian, zecile de spații abandonate, aparținând primăriei, rampele  clandestine de gunoi sau apropierea de complexuri agro-industriale (cazul strada Polonă) șobolanii se plimbă nestingheriți ziua și noaptea. Un alt focar este în spatele blocurilor turn dinspre Gara de Nord, pe bulevardul General Ion Dragalina, loc unde mizeria depășește imaginația amintind de favelele sud-americane.

Majoritatea oamenilor din blocuri au început să țină pisici, în încercarea de a scăpa de invazia rozătoarelor. Doar că, spun locatarii blocurilor de lângă Gara de Nord, unii șobolani sunt atât de mari încât nici pisicile nu îi atacă.

Tot oamenii sunt cei care pun capcane sau cutii cu otravă. Cutii cu otravă pune și Primăria Timișoara, prin firmele de deratizare, dar la intervale rare, pentru că legea este permisivă: intervalul poate fi și de trei luni între 2 campanii de deratizare.

De altfel, oamenii din zona străzii Polone, povestesc că s-au montat cutii cu substanțe otrăvitoare în primăvara acestui an. Din teren, am constatat că unele au marcajul 1 februarie 2024, în timp ce altele, dintre blocuri sau de la terenul de joacă pentru copii au doar… anul 2024, fără lună sau zi.

Tot locuitorii spun că șobolanii umblă nestingheriți printre blocuri și s-au adaptat –  nu intră nici în curse și nici nu mănâncă din otravă. Asta și pentru că este dovedit științific că sunt animale inteligente, învață și se adaptează foarte ușor și evită capcanele sau substanțele otrăvitoare.

Asta și pentru că firmele de deratizare folosesc aceleași tipuri de otravă de ani de zile, iar rozătoarele le recunosc deja cu mirosul lor fin.

De altfel, este explicabilă înmulțirea șobolanilor, din cauză că Primăria Timișoara a făcut prima și singura acțiune de deratizare din acest an, în luna februarie. În mod ciudat, primăria a anunțat, pe 25 februarie 2024, că operațiunea de stârpire a rozătoarelor din oraș se va desfășura între 26 februarie și 8 martie, deși pe multe cutii din Traian sau strada Polonă poartă data de 1, 2 sau 5 februarie 2024.

„Recomandăm igienizarea spațiilor proprii de depozitare a deșeurilor menajere, atât în interiorul, cât și în exteriorul clădirilor. Sunt interzise golirea, deteriorarea sau sustragerea stațiilor destinate plasării momelilor, amplasate de către operatorul serviciilor de deratizare pe domeniul public și vă recomandăm să supravegheați cu atenție copiii și animalele de companie, pentru a nu intra în contact direct cu substanțele raticide”, transmiteau, în luna februarie, reprezentanții Primăriei Timișoara.

Produsul folosit în combaterea rozătoarelor este Colbrom Pasta. Substanța face parte din Grupa III de toxicitate și este avizată de Comisia Națională pentru Produse Biocide din cadrul Ministerului Sănătății.

„Asociațiile de proprietari/locatari, proprietarii de gospodării individuale și cetățenii care locuiesc în imobile cu două sau mai multe apartamente, au obligația, la rândul lor, prin operatorii specializați, să desfășoare acțiuni de deratizare, în termen de 5 zile de la constatarea apariției rozătoarelor (șoareci/șobolani).

Nerespectarea obligațiilor se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între  500 și 1.000 de lei pentru persoanele fizice, respectiv între 1.000 și 2.500 de lei pentru persoanele juridice”, au mai transmis reprezentanții Primăriei Timișoara.

Problema este că se folosesc aceleași substanțe de ani de zile, deși specialiștii recomandă schimbarea acestora la intervale de timp, tocmai pentru ca rozătoarele să nu se obișnuiască cu ele și să le evite. Edilii din Primăria Timișoara aleg însă contractele cu dedicație și prețul cel mai mic. Iar efectele negative le resimt timișorenii.

În plus, la gospodăriile proprii, timișorenii de la case sau blocuri, apelează la firme de deratizare, cresc pisici, dar aceste măsuri nu pot opri prezența masivă a șobolanilor, dacă primăria nu plătește campanii organizate la nivelul întregului oraș, adică și în cartierele mărginașe și nici nu își curăță și igienizează propriile spații cu altă destinație, aflate în cruntă paragină, cum este cazul în Piața Traian sau în Fabric.

Și pentru ca dovada lipsei de acțiuni concrete și coerente ale Primărie Timișoara să fie clară, deși singura deratizare s-a făcut, pe unde s-a făcut, la final de februarie – început de martie, pe 7 iunie 2024, reprezentanții Serviciului Comunicare din primărie ne-au transmis un calendar cu totul diferit: “Tratamentele împotriva rozătoarelor pe domeniul public se aplică, potrivit legii, de trei ori pe an. Intervalele în care se aplică sunt: martie – aprilie (campania s-a încheiat în 7 aprilie), iulie – august și noiembrie – decembrie”.

Până când cei din primărie se vor hotărî când au făcut, în mod real deratizarea de primăvară și când vor fi următoarele, șobolanii umblă liberi din cartierele sărace de la periferie, până în inima orașului: pe străzile din centrul istoric, unde sunt școli și spitale, în zona dintre Muzeul Banatului și Cinema Studio și, culmea, chiar în Piața Operei, unde pasajul inundat și abandonat este locul favorit al șobolanilor, atrași de resturile de la restaurante, fast-food-uri și de la tarabele bâlciurilor de sărbători, organizate tot mai des în cele trei piețe pietonale centrale.

Șobolanii tind să trăiască în grupuri de până la 250-300 de indivizi și se înmulțesc, de cele mai multe ori, „în familie”. O femelă ajunsă la maturitate este capabilă să nască până la 10 pui la o singură naștere, iar nașterile au loc cam de 2-7 ori într-un an.

Leptospiroza este o boală infecţioasă acută, transmisă de la animale (în special şobolani) la om, ce poate fi fatală. Spitalizarea este obligatorie în caz de îmbolnăvire. Ei transmit și Hantavirusul la om, atunci când acesta inhaleaza particule din aerul produs de excrementele rozătoarelor sau de urină. O serie de alte boli sunt transmise de rozătoarele din mediul urban.

Iar Timișoara, în acest moment, pare să conducă în topul național al orașelor “cucerite” de șobolani.