Două ore au avut concurenții să își monteze ce le era de trebuință. Apoi alte trei ca să prepare, fiecare cu ceaunul lui sau mai multe, mâncarea, după propria rețetă. Firește, cu gândul că juruiul, la final, îi va aprecia truda, pasiunea, priceperea.
Au fost 12 concurenți și, cu o singură excepție, toți bărbați. Însă fiecare cu echipa lui, mai mare ori mai mică. Excepția amintită se duce ușor într-o poveste. Tocmai pentru asta aflați câte ceva despre singura femeie concurentă: Ioana Bona. Este din Ghiroda, e stabilită de opt ani în Olanda, unde predă engleză și latină la o școală.
Este venită acasă în concediu, trebuia să plece acum trei zile dar, auzind de festival, a mai rămas. Pentru că e pasionată de tot ce presupune tainele bucătăriei. Și prietenul ei, Joeri, facea parte din echipă, pe lângă mamă, soră și o prietenă. El era responsabil cu focul. Când nu uita de el furat de… peisaj. Doamna profesoară nu-i pesimistă, doar gândește cu voce plină, că nu o să „doboare” tradiționala noastră fasole cu ciolan.
Trec pe la fiecare ceaun, timpul presează, lângă platoul casei de cultură mirosul ademenitor se simte. E tot mai întreagă atmosfera, curioșii vin, se uită, întreabă de rețetă, unii află totul, alții nu au parte tocmai de ultimul amănunt, care dă gust mâncării.
Reporterul are mai multă trecere, o recompensă pentru fotografia de la fața locului ce îi poate aduce concurentului un pic de… glorie. Romi Vițelatu e venit de la Ghilad, nu-i secretos, Cristian Hering, consăteanul său, la fel. El are o rețetă de gulaș sârbesc, a aflat-o la Grebenac, în Serbia, cu care Ghiladul este înfrățit. Amandoi bucătăresc din pasiune. Hering, în viața de fiecare zi, este șofer.
Zăbovesc și la masa unde, pe o margine, sus, scrie: „Bucătăria lui Paul”. Un economist sedus, nu-i exagerare, de arta culinară. Domnul Paul, chiar și prin ținută, are ștaif, se ”vinde” cu eleganță, dar are și orgoliu.
Susține că deține o rețetă de fasole care nu mai există în România. Să îmi mai estompeze din mirare, argumentează: „E unicat, am preluat-o de la zece maeștrii bucătari”.
Vorbește convingător și dă amănunte celor care i le cer. Tocmai am ieșit din bucătria domnului Paul care, dacă e solicitat, se oferă bucătar la evenimente. Cu ștaif cu tot. Omul, se vede, are maniere, e pasionat, știe ce poate și ce oferă, chiar și despre jumările cu rondeluri de ceapă roșie, cu care își întâmpină vizitatorii, susține că sunt ceva aparte. Până și doamnele se înfruptă și îl laudă.
Este, deja, ora 12. Așa arată ceasul doamnei Silvia Mermeze, referent cultural la primărie, și ea se duce către scenă, unde stă să înceapă programul artistic. Au venit patru ansambluri, soliști vocali, din Ghiroda, Voiteni, Liebling, Bozovici și Caransebeș.
Primarul Ghirodei, Ionuț Stănușoiu, între două saluturi, ține sub control, cu privirea, ce se petrece în zona ceaunelor și a scenei. Fire rezervată, acum e vizibil mulțumit. Primaria și consiliul local au mai pus pe agenda culturală un eveniment care, din start, are priză.
Îi las concluzia, așa se și cuvine, primarului: „Anul viitor, la ediția a doua, vom muta festivalul undeva în natură, acolo și ceaunelor le stă mai…bine. Avem două locuri primitoare și potrivite. De data aceasta nu am putut asigura condiții tuturor canditațiilor care ar fi vrut să ia parte la festival”.
E lume tot mai multă, ceaunele mai un pic și se iau de pe foc că urmează să vină membrii juriului. Prea puțin contează, de-acum, cine vor fi câștigătorii. Concurenții, nici unul bucătar de profesie, au făcut acest drum chemați de pasiune. Și, apoi, e destul loc și pentru revanșă, anul viitor, la ediția a doua…
