Specialiștii avertizează că anul 2024 va reprezenta încă un an al extremelor meteorologice în România
Nu scăpăm nici anul acesta de vremea extrem de capricioasă, care tinde să devină obişnuinţă. Vineri, de Ziua Mondială a Apei şi a Meteorologiei, specialiştii au tras semnale de alarmă în special pentru pentru Agricultură, domeniu care are din ce în ce mai mult de suferit. În zona cea mai afectată, sudul Olteniei, se plantează zilnic zeci de mii de puieţi pentru a lupta cu extinderea deşertificării, scrie tvrinfo.ro.
2023 a fost cel mai călduros an din 1900, de când se fac măsurători meteorologice în țara noastră. Specialiștii ne pun în gardă și pentru acest an în care vremea își păstrează capriciile.
Elena Mateescu, director general, Administraţia Naţională de Meteorologie: Din a doua jumătate a verii seceta s-a instalat. Am început noul an agricol 2023-2024 cu seceta puternică în sudul, sud-estul și sud-vestul țării. Debutul lui 2024 înregistrează un alt record. Februarie 2024 este cea mai caldă luna februarie din istorie. Nici 2024 nu va face excepție de la ceea ce înseamnă anul extremelor meteorologice în țara noastră.
Sorin Rîndașu, director Departament Situaţii de Urgenţă, Administraţia Naţională „Apele Române”: Zonele sudice ale României și Moldova sunt cele care pot fi afectate în continuare. Din punct de vedere al resursei de apă disponibile, în momentul de față stăm mai bine decât anul trecut. Pot să vă spun că rezerva în principalele acumulări este de circa 70% și programele de exploatare sunt respectate în totalitate.
Una dintre soluții pentru a face față schimbărilor climatice este reîmpădurirea unor suprafețe mari. Bătălia se duce, în primul rând, în așa-numitul deșert al Olteniei.
Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Pe tema deșertului din Oltenia avem un program foarte concret și clar. Avem o finanțare de peste 400 de milioane de euro pentru înființarea de păduri. Pentru că pădurile protejează împotriva exrinderii deșertului. Avem peste 1.000 de hectare de teren agricol pe care le pierdem anual. Avem un ritm foarte, foarte consistent, 40.000 de puieți se plantează zilnic în deșertul Olteniei.
Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti”: Dobrogea, de pildă, și Câmpia Română sunt sub efectul nu a secetei pedologice, cum vehiculează mulți. Este și secetă. Este vorba de aceste șocuri termice atmosferice, în care umiditatea relativă se reduce la 30%, iar temperaturle se duc la peste 50 de grade.
CITEȘTE ȘI: Sorin Grindeanu: „Vrem să terminăm Centura de Sud a Timișoarei. Alegerile vin și pleacă, dar această centură trebuie terminată”
Uscarea plantelor în astfel de condiții nu începe de la bază spre vârf, dacă ar fi secetea pedologică. Seceta atmosferică duce la uscare de la vârf la bază, și este irevesibila.
În acest an, cultura de rapiță va fi cea mai afectată, însă și grâul, porumbul și floarea-soarelui sunt expuse riscurilor. Specialiștii iau în calcul ca, prin bioinginerie, să intervină asupra genomului plantei, astfel încât să crească capacitatea acesteia de adaptare la astfel de fenomene.
