Șeful Direcției pentru cultură Timiș, despre o inițiativă a senatorului USR Raoul Trifan: “Nici AUR nu putea mai bine”

Senatorul timișorean cu trei CV-uri în funcție de necesități, fost campion național la un joc de cărți cu creaturi fantastice, useristul despre care, în urmă cu doi ani, colegii din PLUS Timiș spuneau că “nu e antreprenor, ci doar un angajat, cu nimic peste medie” a fost, zilele trecute, subiectul unei postări pe pagina personală de Facebook a șefului Direcției Județene pentru Cultură Timiș (DJCT), Sorin Vlad Predescu.

Directorul DJCT a afișat întrebarea pe care senatorul USR Raoul Trifan a adresat-o, în 19 aprilie, Ministerului Culturii și pe care o găsiți în fotografia atașată articolului, venind apoi cu adnotări. Zicea așa domnul Predescu:

“Explic. Un parlamentar USR (de Timiș) vrea să știe câte imobile au fost vândute către persoane fizice de origine maghiară. Nu de cetățenie ci chiar de sânge maghiar. Există, într-adevăr, o situație (reală) de cumpărare a diverse imobile istorice de către fundații din Ungaria sau finanțate de guvernul maghiar. Chiar daca scopul interpelării parlamentare era de lămurire a acțiunilor acestora, modul în care se face interpelarea îi prezumă pe toți maghiarii (de origine maghiară) ca potențială amenințare, vânduți si neloiali. Doar în fascism cetățenia trebuie justificată prin sânge, limbă, aderență la stat. Prezumarea oricărei persoane fizice de origine maghiară ca fiind un pericol este șovinism pur si dur. Nici AUR nu putea mai bine”.

Simțindu-se atacat, Raoul Trifan i-a dat replica șefului DJCT: “Vă cunosc și respect activitatea, așadar mărturisesc că nu înțeleg acest atac inutil și alarmist. Sunt născut și crescut în Timișoara, am copilărit alături de nemți, maghiari și sârbi. Sunt ultimul om care are vreo problema cu o etnie sau alta. Ba chiar, dacă vă uitați la mine pe pagină, o să găsiți îndemnuri la înțelegere între maghiari și români, postate de obicei pe 15 martie, de ziua Ungariei.

Deși admit că anul acesta cred că nu am apucat să postez în acea zi. Întrebarea respectivă a izvorât din citirea unei investigații jurnalistice care explica în detaliu cum guvernul Orban al Ungariei cumpără la bucată patrimoniul situat pe teritoriul vechiului imperiu austro-ungar. Câteodată direct, dar de cele mai multe ori prin interpuși. Mi s-a părut un subiect important pentru legislativul țării, fiind de notorietate lipsa fondurilor guvernamentale, sau de alte feluri, atunci când vine vorba de reabilitarea clădirilor de patrimoniu.

Am și un proiect de lege care va ușura reabilitarea clădirilor istorice, de care bănuiesc că știți, îmi pasă de moștenirea arhitecturală a Timișoarei, deci să spunem că mă interesează subiectul. De altfel, cred că Ministerul Culturii, care în mod direct sau indirect patronează aceste edificii, ar fi trebuit să aibă o listă clară cu situația acestora și să nu fie nevoie de un parlamentar, fie el și userist, care să citească din întâmplare o investigație jurnalistică și să se întrebe câte dintre aceste imobile mai sunt în proprietatea statului român, câte au fost deja cumpărate și care e planul cu ele.

Ele reprezintă, totuși, o resursă finită, valoroasă, care ar putea fi exploatată mult mai bine în țara noastră. Și îndrăznesc să sper că sunteți de acord cu mine aici. Nu văd pericolul în privința informațiilor cerute. Admit că cererea putea fi mai atent redactată”.

Dialogul a continuat, căci Sorin Predescu i-a răspuns tânărului senator: “Domnule Trifan, am primit această interpelare de la Ministerul Culturii pentru a răspunde. Pentru a putea redacta răspunsul ar trebui sa știu cine cumpără un imobil după ce statul nu își exprimă dreptul de preempțiune, adică prioritatea la cumpărare. Odată ce statul renunță la această prioritate orice imobil poate fi vândut pe piața liberă către oricine. Orice cetătean sau persoană juridică UE are, conform legii, dreptul de a cumpăra bunuri imobile în România.

N-am intrat in detalii tehnice privind exprimarea dreptului de preempțiune, drept pe care îl are, dincolo de Ministerul Culturii, Consiliul Județean si Primăria. Ceea ce m-a deranjat a fost necesitatea de a face o listă a <persoanelor fizice de origine maghiară> care au cumpărat imobile de patrimoniu. Si dacă asta nu vi se pare o problemă înseamnă ca percepem diferit democrația”.

La rândul său, Raoul Trifan vine și el cu alte precizări: “Eu percep regimul iliberal al lui Viktor Orban drept o amenințare la adresa democrației românești și bunei conviețuiri dintre românii și maghiarii de pe teritoriul țării noastre. Mai ales că apropourile revizioniste venite din partea premierului maghiar sunt constante și periodice, pentru cine e atent la astfel de detalii.

CITEȘTE ȘI: Un cunoscut arhitect timișorean iese din partid: “Adio, USR! Sper să te însănătoșești! Nu de dragul tău, de dragul României”

Acesta este substratul întrebării oficiale. Așa cum autoritățile din alte țări au sesizat această activitate, legitimă și legală, de a cumpăra imobile de patrimoniu pentru ca acestea să ajungă să fie administrate de Statul Maghiar, așa mi s-a părut și mie important să încercăm să ne facem o idee de amploarea fenomenului pe teritoriul țării noastre. Acestea fiind scrise, înțeleg punctul dvs. de vedere și este evident că nu puteți să furnizați informații pe care nu le dețineți. Vă mulțumesc în prealabil pentru informațiile de care dispuneți și pe care mi le veți trimite”.

Sursa foto Sorin Vlad Predescu: expressdebanat.ro