Devenită de mai multe ori în ultimii ani subiect al unor anchete, regia de transport public din Timișoara s-a aflat de câteva ori și în situații financiare dificile, cu datorii care nu-i dădeau prea multe șanse de supraviețuire.
Este greu de imaginat că transportul public de persoane ar putea fi o activitate foarte rentabilă, mai ales că și în orașul de pe Bega, la fel ca în alte municipii ale țării, se practică un sistem destul de generos de gratuități, iar aici ne referim nu doar la toți pensionarii, indiferent de venituri, dar și la toți elevii și studenții, indiferent dacă sunt timișoreni sau nu. În mod… natural, Regia Autonomă de Transport din Timișoara primește subvenții serioase de la bugetul local, iar mândria actualei administrații este că a preluat-o în semi-faliment și a repus-o pe linia de plutire. Totuși, faptul că o regie care nu stă strălucit cu banii își permite să facă și sponsorizări grase nu pare deloc în regulă, iar faptul a ajuns în atenția oamenilor legii.
Datoriile către bugetul de stat pe care le-a acumulat RATT de-a lungul timpului sunt de notorietate și au fost dezbătute nu o dată și în cadrul ședințelor de consiliu local. Pentru a da câteva exemple, reamintim că, în luna martie 2012, directorul RATT, Ioan Goia, declara că regia are datorii de circa 44 de milioane de lei, acumulate în trei-patru ani, precum și peste 15 milioane de lei provenind din dobânzi și penalități. În toamna aceluiași an, guvernul USL a pompat 120 de milioane de lei pentru a acoperi datoriile istorice ale RATT, după ce la Primăria Timișoara s-au găsit, dosite prin sertare, mai multe facturi neachitate pentru subvențiile la transportul în comun. Conducerea municipalității declara, la acea vreme, că RATT a ajuns, dintr-o situație semi-falimentară, la zero.
În aceeași perioadă, primarul Nicolae Robu i-a cerut demisia directorului Ioan Goia (foto), declarându-și public nemulțumirea față de modul în care lucrează regia. Totuși, după câteva luni, edilul-șef l-a reevaluat pe șeful RATT, acesta câștigând ulterior un nou concurs pe post, după ce a candidat de unul singur. De atunci încoace, numele regiei de transport nu a mai fost legat de nici un scandal, așa cum fusese cazul cu ani în urmă, iar liniștea internă s-a așternut asupra transportului în comun din Timișoara. Noul sistem de finanțare prevedea achitarea lunară a unei sume de la bugetul local, în sistem paușal, pentru acoperirea cheltuielilor cu subvențiile.
Legal sau nu?
„Bomba” avea să explodeze la ședința de consiliu local din această săptămână, când a fost adusă în dezbatere o adresă venită de la poliția timișeană, care îi anunța pe aleși că are în desfășurare o anchetă penală legată de RATT și le cerea detalii despre activitatea acesteia. Regia a sponsorizat, în ultimii câțiva ani, mai multe asociații, astfel: Parohia Ortodoxă Română din zona Tipografilor – 71.000 de lei, Asociaţia „Prietenul meu Gabriel” – 9.000 de lei, Sindicatul Transportatorilor Timişoara – 8.400 de lei, Sindicatul TEPO TRANS – 2.400 de lei, Casa de Cultură a Municipiului Timişoara – 2.000 de lei, Centrul de îngrijire paleativă „Sfântul Nectarie” din Cluj – 10.000 de lei. În total, un fleac de peste 100.000 de lei și, în treacăt fie zis, Asociația „Prietenul meu Gabriel” nu figurează în registrul persoanelor juridice cu scop nepatrimonial din România, care poate fi consultat pe site-ul just.ro.
În textul Legii 32/1994 privind sponsorizarea, actualizată, art. 3, se spune clar: „Persoanele fizice sau juridice din România nu pot efectua activităţi de sponsorizare sau de mecenat din surse obţinute de la buget”. În ce măsură banii folosiți pentru sponsorizare au provenit din subvențiile de la bugetul local sau din vânzarea de bilete și abonamente pentru călători rămâne o problemă de descifrat pentru procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și polițiștii timișeni, care se ocupă de anchetă. În plus, persoanele juridice care acordă sponsorizări beneficiază de o serie de facilități fiscale, astfel că este posibil ca, practic, regia să nu fi pierdut bani.
Reacții în lanț
Interesantă a fost reacția primarului Nicolae Robu, care a ajuns să se roage public de directorul Ioan Goia să nu mai facă sponsorizări. De asemenea, edilul a mai atras atenția că nu este nevoie de ancheteprin preajma primăriei. Din afirmațiile edilului s-a aflat că acesta era la curent cu sumele acordate de regie către diverse asociații.
Oricum, consilierii locali timișoreni nu sunt în măsură să răspundă de activitatea regiei, întrucât aceasta are un consiliu de administrație, din care fac parte: Dumitru Popovici (președinte), Avram Stănușoiu, Daniel Ciancă, Culiță Chiș (directorul Direcției tehnice din Primăria Timișoara) și Sorin Karagena. Dosarul se află în cercetare, dar, dincolo de aspectele legale, rămân problemele de morală, la mijloc fiind o regie cu capital integral de stat și plină de probleme financiare, care se pare că a fost tratată precum o moșie personală.
