Prostituată româncă în Germania: „Trebuie să muncesc şi să câştig bani”

Prostituatele din Germania au ieşit în stradă pentru a solicita suspendarea interdicţiilor impuse din cauza pandemiei. Multe dintre ele sunt din estul Europei şi nu mai pot trimite bani familiilor.

Elena este din România şi lucrează ca prostituată în Germania.

CITEŞTE ŞI: Toată Timișoara știe: un oltean la primărie!

Nu a mai putut lucra în ultimele cinci luni, ceea ce îi îngreunează situaţia, atât financiar cât şi emoţional. „Trebuie să muncesc şi trebuie să câştig bani,” spune ea.

„Am o fiică şi trebuie să muncesc pentru a o întreţine.”

Sindicatul German al Furnizorilor de Servicii Sexuale şi Erotice (BeSD) a chemat la proteste în mai multe oraşe germane, după ce autorităţile au sistat activităţile din branşă, chiar la începutul lunii martie.

Elena, care lucrează într-un „bordel mare”, în metropola din vestul ţării, la Köln, a fost una din participantele la proteste.

Serviciile sexuale sunt legale în Germania, dar au fost interzise în momentul în care autorităţile au restricţionat activităţile civile şi publice pentru a bloca răspândirea noului coronavirus.

„Chiar îmi place să lucrez în bordel”

Elena a părăsit România în urmă cu doi ani şi jumătate pentru a veni în Germania.

A lăsat-o acasă, cu părinţii ei, pe Natalia, fiica ei, care atunci avea doi ani.

Ea vrea să câştige bani pentru mama ei, care este grav bolnavă şi să-i ofere o viaţă mai bună fiicei ei, pe care o descrie ca fiind „foarte inteligentă”.

De când a venit în Germania, Elena nu a vizitat-o pe fiica ei decât de trei ori şi îi este foarte dor de micuţă.

Dar i-a plăcut să muncească în Germania.

„Chiar îmi place să lucrez în bordel,” spune ea zâmbind cu ochii, deasupra unei măşti negre decorate cu oase.

Poartă un tricou negru pe care scrie „limitless” (fără limită) şi pe pancarta ei se poate citi „legal, nu ilegal” .

Personalul din bordel dar şi compania „celorlalte fete” sunt motivele pentru care îi place să lucreze acolo.

Aproape 65% din totalul celor 400.000 de persoane care lucrează în industria sexului în Germania sunt migranţi, potrivit estimărilor Reţelei Europene pentru Promovarea Drepturilor şi Sănătăţii Migranţilor din Industria Sexului (TAMPEP). Multe dintre aceste migrante sunt femei din ţările mai sărace din estul Europei, din România sau Bulgaria, aşa cum este şi Elena.

Femeile îşi părăsesc ţările de origine, unde au mai puţine şanse de a lucra şi veniturile sunt foarte mici. Potrivit unui sondaj realizat de TAMPEP în 2019, acestea au trimis cea mai mare parte din câştiguri familiilor rămase acasă.

Activitatea în domeniul sexual rămâne „o soluţie practică” pentru femeile migrante care nu vorbesc limba din țara-gazdă şi nici nu au niciun fel de pregătire profesională.

Începând cu luna august, Bavaria a permis din nou practicarea serviciilor sexuale, dar bordelurile trebuie să rămână închise. Şi Berlinul permite din 8 august reluarea activităţii, fără a accepta însă desfăşurarea acesteia în bordeluri.

În restul ţării se menţine interdicţia practicării prostituţiei, deşi cele mai multe restricţii în privinţa centrelor spa, a studiourilor de tatuaje sau a centrelor de masaje au fost anulate.

Se pierd „o grămadă” de bani

De obicei, Elena trimitea bani acasă pentru a-şi sprijini familia, dar de când a început pandemia, a avut mari probleme şi rolurile s-au inversat.

Tatăl ei îi trimite acum 700 de euro lunar pentru chirie şi mâncare.

A pierdut „o grămadă” de bani de când nu mai are voie să lucreze, spune ea.

„Cheltuiesc între 20 şi 50 de euro săptămânal pe mâncare”, explică tânăra, care adaugă că nu îi mai rămân bani pentru nimic altceva, astfel încât îşi petrece timpul liber în parc. Elena a încercat să lucreze fără acte la o firmă de curăţenie, dar nu a reuşit.

Lipsa cunoştinţelor de limbă este o barieră

Există ajutor financiar pentru angajaţii din sectorul prestărilor de servicii sexuale, în condiţiile în care se poate solicita un ajutor de stat de care beneficiază şi alţi lucrători pe cont propriu.

Şi totuşi, Elena nu a reușit să depună cererea, dat fiind că germana vorbită de ea este „prea slabă” pentru a completa formularul.

Luca Stevenson de la Comitetul Internaţional pentru Drepturile Lucrătorilor din Industria Sexului din Europa (ICRSE) a declarat pentru DW că există multe motive pentru care femei precum Elena nu vor să solicite ajutorul financiar oferit de stat.

Barierele lingvistice sunt un aspect, dar mai există şi lipsa de încredere faţă de autorităţi a femeilor care vin din state unde prostituţia este ilegală.

Vezi mai mult pe: dw.com.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns