Cu ocazia zilei ce marchează Nașterea Sfintei Fecioare Maria, Centrul Diecezan de Tineret al Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara organizează, ca în fiecare an, pelerinajul pe jos către Maria – Radna, cel mai important sanctuar marian din vestul ţării.
CITEȘTE ȘI: Metodele de furt românești au ajuns și în Canada. Cum acționează turiștii falși
Sute de credincioşi sunt aşteptaţi aşadar în 7 septembrie, la ora 6, în faţa Domului din Piaţa Unirii, de unde se va porni spre destinaţie. Pelerinii vor face opriri pe la bisericile întâlnite în sate, iar la ora 14 vor ajunge în localitatea timişeană Maşloc, unde, de altminteri, vor şi înnopta, necesitând în acest scop saci de dormit şi saltele izopren.
Bagajele grele vor fi transportate cu maşina până la locul de popas şi, de acolo, la Radna, direcţie spre care se va porni în 8 septembrie, la ora 2 dimineaţa. Credincioşii vor participa, ca de fiecare dată de Naşterea Sfintei Fecioare Maria, la Sfânta Liturghie solemnă celebrată în Basilica Maria-Radna, cel mai însemnat loc de pelerinaj al catolicilor bănățeni, dar și lăcaș de cult ce adăpostește o cunoscută icoană făcătoare de minuni, reprezentând-o pe Maica purtând Pruncul Sfânt în braţe.
Potrivit părintelui paroh de la Radna, Andreas Reinholz, istoricul mănăstirii arată că, în 1668, Capela fraţilor franciscani din Radna a primit în dar o icoană tipărită pe hârtie într-o celebră tipografie din provincia Vicenza, Italia.
Un bătrân bosniac, Djuro Vrichonossa, locuitor al Radnei, o cumpărase de la un negustor italian ambulant. După ani buni, bătrânul a donat-o bisericii, iar despre miraculoasele ei puteri s-a vorbit încă din 1695, când icoana a scăpat ca prin minune dintr-un mare incendiu provocat la capelă de soldaţii otomani. Din anul 1767, ea se află pe altarul principal al bisericii actuale, încadrată într-o mare ramă de argint unicat, adusă în 1771 de la Viena şi realizată de meşterul aurar oficial al curţii imperiale, Joseph Moser. În 1820, Arhiepiscopul principe-primat al Ungariei, Alexander de Rudna, a consacrat în mod solemn biserica, dăruind totodată icoanei miraculoase două coroane de aur şi cerând prin testament ca, după moarte, inima sa să fie aşezată spre odihnă în preajma obiectului de cult.
Atestată documentar de peste 700 de ani, Mănăstirea Maria -Radna a primit în 1992 de la Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea titlul de Basilica Papală Minor. Lăcaşul de cult a fost resfinţit în august 2015, după ce a fost restaurat complet cu fonduri europene, bani de la Guvern şi donaţii ale enoriaşilor. La ora actuală, biserica este vizitată zilnic de peste 200 de persoane, atât credincioşi catolici, cât şi simpli turişti români sau străini, aparţinând altor confesiuni religioase.
