La cât de dornice se arătau forurile administrative ale Timișoarei și județului Timiș să absoarbă bani europeni în actualul exercițiu financiar, ar fi fost de așteptat ca, la momentul lansării apelurilor, să fie necesare câteva camioane pentru a căra dosarele gata pregătite la sediul ADR Vest.
Bineînțeles că lucrurile nu s-au întâmplat nici pe departe așa, iar unele proiecte în care autoritățile își puneau mari speranțe au fost deja respinse, în timp ce alte câteva se află în evaluare. Ca să dăm un singur exemplu de viteză de reacție, abia acum două zile administrația timișoreană și cea județeană au căzut de acord să colaboreze pentru ca măcar drumul cu patru benzi de la Dumbrăvița până la autostradă să prindă această tură de finanțare europeană, cu toate că despre proiectul respectiv se vorbește de peste un an.
Nu ne este rușine, însă, nici cu autoritățile centrale, care povestesc cu mult aplomb despre banii europeni cu care se vor finanța tot felul de minuni, în timp ce comisarul european pentru politica regională Corina Crețu ne transmite verde-n față că situația e dezastruoasă.
Ne-am obișnuit ca liderii din administrația publică să susțină că au proiecte pregătite pentru accesarea fondurilor europene, ba chiar să ne și explice care sunt acestea. Au fost vehiculate, în anii trecuți, liste peste liste cu idei despre tot soiul de investiții mărețe care se vor face în Timișoara sau în județ. Reamintim doar câteva dintre acestea: refacerea mai multor linii de tramvai și artere de circulație, pasajul Solventul, reabilitarea termică a numeroase clădiri publice și rezidențiale din Timișoara, reabilitarea mai multor drumuri județene și alte lucrări de folos pentru locuitori.
„Ne aflăm la zero la sută”
În luna mai a acestui an, Corin Crețu, românca devenită comisar european pentru politica regională, remarca: „Ne aflăm la jumătatea exercițiului financiar, în anul 2017, cele 23 de miliarde de euro alocate ar fi putut fi accesate.
Pentru toate guvernele a fost o povară, aceea de a încheia exercițiul financiar 2007-2013 în paralel cu lansarea programului 2014-2020, dar totuși ne aflăm la zero la sută în ceea ce privește fondul de dezvoltare regională și fondul de coeziune. Mă îngrijorează în continuare acest lucru”. Alte state UE au început să primească plăți în baza cheltuielilor efectuate în noul cadru financiar din fondurile de dezvoltare regională și de coeziune. Alte surse au precizat ulterior că, în primele trei luni din acest an, România a luat de la UE fonduri structurale de doar patru milioane de euro, faţă de 1,5 miliarde de euro în primele trei luni din 2016 şi tot 1,5 miliarde de euro în primele trei luni din 2015. Rata infimă de absorbţie pentru fondurile structurale are o singură explicaţie: România nu are acreditată nici o agenţie de management, iar absorbţia se realizează prin intermediul unor astfel de agenţii. Conform unor date recente, aceste organisme ar putea deveni funcționale abia în luna august.
De la privați cu grămada, de la sectorul public cu picătura
Conform datelor publicate de ADR Vest la data de 3 iulie, la agenție au fost depuse, pentru actualul exercițiu financiar, pe Programul Operațional Regional (POR), 364 de proiecte ale microîntreprinderilor și 30 ale IMM-urilor.
Când vine vorba de autoritățile locale, la capitolul reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale, vom regăsi municipiul Timișoara cu un grup de blocuri situate pe străzile FC Ripensia, Corneliu Coposu, Surorile Martir Caceu, Măgura, Mareșal Averescu și Învățătorului, în dreptul căruia scrie „proiect respins”. La clădiri publice, nu regăsim deloc Timișoara și nici vreun alt oraș din județ. Pe axa dedicată proiectelor culturale se află refuncționalizarea fostei clinici de dermatologie și transformarea acesteia în centru cultural, un proiect care, așa cum s-a anunțat, a fost deja respins.
CJT este prezent cu două proiecte de reabilitare a unor drumuri județene. Este vorba despre DJ 593 Timișoara – Foeni și despre DJ 693 pentru interconectare la autostradă și pod peste Mureș la Pecica. Cele două proiecte, retrase într-o primă fază, au fost depuse din nou și se află în curs de evaluare.
Hai cu drumul spre autostradă!
Cam atât despre lista proiectelor depuse până acum de autoritățile de vază din Timiș. Trebuie menționat, totuși, faptul că Axa prioritară 4 a POR (sprijinirea dezvoltării urbane durabile) nu a fost deschisă încă. Acolo Timișoara are la dispoziție aproape 56 de milioane de euro, pentru care municipalitatea susține că are pregătite 21 de proiecte.
Până una-alta, pentru a mai atenua dezastrul drumului care îi duce pe timișoreni spre autostradă, autoritățile locale au făcut ce au putut, în condițiile în care mizele politice au dispărut: s-au înțeles cu Consiliul Județean Timiș să realizeze în comun proiectul de lărgire la patru benzi a drumului Timișoara – Dumbrăvița – centură – autostradă.
CJT va trebui să mute stâlpii de la linia de troleibuz care trece prin Dumbrăvița, să se ocupe de avize și autorizații și să plătească, în timp ce primăriile din Timișoara și Dumbrăvița au meritul de a-și da acordul.
Chiar și în aceste condiții, lucrările propriu-zise vor putea începe abia după ce va trece perioada de garanție de cinci ani de la finalizarea lucrării, adică după 1 ianuarie 2021. Până atunci, aproape se încheie exercițiul financiar european și tocmai se deschide anul în care suntem Capitală Culturală Europeană, urmând să primim oaspeții care vin pe autostradă tot pe două benzi, ușurel, că este timp…
