Înainte de căderea cortinei, programată să aibă loc vineri, la Constanţa, cu Farul, meci al cărui start va fi dat la ora 11, oficialii Ripensiei au dezbătut problemele cu care se confruntă divizionara secundă timişoreană.
Şi nu sunt puţine! Principala sursă de stres o reprezintă un stadion pe care fosta campioană a României să îşi dispute partidele de acasă. Bazele sportive au fost identificate, însă este greu de intrat pe ele. Iar discuţiile despre ridicarea unei arene noi de mari dimensiuni nu îi încântă pe conducătorii Ripensiei.
Motivul? Aceştia spun că pentru echipele de pe cea de-a doua scenă chiria ar fi prea mare, undeva la 10.000 de euro pe joc, cum se întâmplă, conform acestora, la Cluj-Napoca şi la Craiova, cu menţiunea că Universitatea de sub Feleac este susţinută de autorităţi, astfel că aceşti bani îi vin înapoi, iar CSU evoluează în elită, unde are acces la „ciolanul” numit drepturi de televizare.
Bugetul Ripensiei în ediţia 2018-2019 a fost de 650.000 de euro şi el va rămâne neschimbat, aşadar nu se pune problema continuităţii la nivelul valoric actual, însă nici nu se poate discuta despre o creştere a bugetului, cum ar trebui pentru a fi atacată promovarea, obiectiv dorit de antrenorul Alexandru Pelici.
Ambiţiile acestuia par a fi peste dorinţa de a investi a oamenilor de afaceri care conduc clubul timişorean, prudenţi pentru a nu risca un colaps nedorit. Rămâne de văzut dacă se va produce o ruptură…
„Ripensia este o căruţă la care trag nişte cai. Dar când un cal este prea puternic, se rupe căruţa. El (n.r. – Alexandru Pelici) trage prea mult şi, din păcate, noi nu putem să ţinem ritmul. Şi recunoaştem acest lucru! Gândim acest club ca o afacere şi avem nevoie de manageri. Cei care se află în poziţii-cheie în club trebuie să îndeplinească atribuţii de manager. I-am spus asta şi domnului Pelici, avem nevoie de un manager, nu de un antrenor. Încă avem discuţii cu domnul Pelici”, a declarat preşedintele Dumitru Mihu.
„În acest sezon am acoperit tot bugetul, care s-a situat undeva în jurul sumei de 650.000 de euro, dar este dezechilibrat, pentru că el se bazează într-o proporţie foarte mare pe contribuţia noastră, iar acest lucru nu poate să continue pentru mult timp. Bugetul pentru ediţia viitoare va fi cel puţin la nivelul celei actuale. Îmi asum acest lucru, dar vreau ca fiecare leu cheltuit să creeze plus-valoare. Nu avem salarii foarte mari, dar nici foarte mici. Mai important este că nu avem restanţe, băieţii au primit toţi banii promişi. Poate că am puterea să asigur un buget mai mare, însă mă gândesc şi la ce va întâmpla după aceea. În plus, există şi varianta să nu reuşim să promovăm. Trebuie să creştem organic, nu îmi plac focurile de artificii, pentru că după ele urmează întunericul. Promovarea înseamnă cu totul altceva, numai că este un pod prea îndepărtat. Pe de altă parte, stagnarea nu face bine. Ce nu creşte moare!”, a mai spus conducătorul grupării timişorene.
Cel mai râvnit jucător din lotul aflat sub comanda antrenorului Alexandru Pelici este atacantul Andrei Dumiter. Ofertele au început să curgă pentru cel crescut de LPS Banatul, iar şefii Ripensiei speră să obţină o sumă cât mai mare pentru a-l ceda în primul eşalon.
„Există oferte pentru Dumiter, rămâne de văzut dacă se vor concretiza. El este jucătorul nostru pentru încă trei ani, are o clauză de reziliere”, a menţionat Dumitru Mihu.
„Este un jucător valoros, intră şi la categoria tinerilor, condiţie obligatorie în Liga I. În plus, este atacant şi ştim bine că atacanţii buni sunt foarte rari. Va pleca dacă ofertele vor fi pe măsura valorii sale”, a ţinut să precizeze vicepreşedintele Radu Ienovan, care nu a ocolit delicatul subiect al banilor: „Putem să facem nişte eforturi, dar atât timp cât nu suntem sprijiniţi de comunitatea locală, şi nu ne referim aici doar la autorităţi, este clar că nu putem să reuşim”.
Pe de altă parte, dacă va retrogada Dunărea Călăraşi există posibilitatea revenirii lui Ndiaye Mediop. Deşi a fost cedat în vara trecută pentru 25.000 de euro, bani încasaţi de Ripensia, vârful senegalez are o clauză conform căreia se poate despărţi de actuala sa formaţie în situaţia în care aceasta va lua drumul „B”-ului.
