Ilegalitățile săvârșite în comunele timișene sunt mai greu vizibile pentru unii oameni ai legii

Articolul pe care l-am publicat în ediția din 1 februarie 2018 a „Renașterii bănățene – „Un procuror lugojean a fost pus să redeschidă urmărirea penală într-un caz închis în mod suspect” – a determinat o cititoare a ziarului nostru să ne contacteze la redacție.

Doamna Nica Dobre, factor poștal și, în același timp, consilier local în comuna Brestovăț, ne-a povestit că, recent, s-a confruntat și dumneaei cu „profesionalismul” procurorului respectiv.

Mai precis, un denunț împotriva primarului din Brestovăț, Eugen Dobra, depus, în 17 februarie 2016, de doamna Dobre și alți doi consilieri locali la DNA Timișoara și redirecționat de procurorii anticorupție la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj, a fost clasat, în 4 decembrie 2017, de procurorul Monica Pop. Aceasta a mers pe mâna agentului șef principal de poliție Dorin Ticula (Secția 5 Poliție Rurală Belinț), care a întocmit referatul cu propunerea de clasare.

Cei trei petenți din Brestovăț nu s-au lăsat și au contestat ordonanța de clasare la prim-procurorul Dan Cristian Tătar, care, în 10 ianuarie 2018, a admis plângerea și a infirmat ordonanța semnată de subalterna sa, obligată, astfel, să redeschidă urmărirea penală în dosarul respectiv.

În denunțul făcut în 2016, cei trei consilieri locali l-au acuzat pe primarul Eugen Dobra, aflat la al patrulea mandat, de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, iar în susținerea acestei acuzații, doamna Dobre și colegii săi au adus mai multe argumente.

„Confuzie” cu microbuze

Astfel – susțin cei trei -, primarul a vândut, în urmă cu câțiva ani, un microbuz Renault aflat în proprietatea comunei Brestovăț fără hotărâre de consiliu local. Edilul-șef nu le-a comunicat consilierilor locali prețul vânzării, numele cumpărătorului și în ce temei a decis vânzarea. Ce a constatat, în urma cercetărilor efectuate, polițistul Dorin Ticula, ale cărui concluzii și le-a însușit și procurorul Monica Pop: „(…) existând documente, respectiv hotărâre de consiliu, proces-verbal de ședință, declarații de impunere, contract de vânzare-cumpărare, dovada plății integrale a microbuzului vândut”.

Bun, acum să vedem care a fost concluzia prim-procurorului Tătar după ce a analizat probele: hotărârea nr. 29/25.06.2013 se referă la vânzarea microbuzului de transport marfă marca Daewoo, casat, și nu vizează vânzarea microbuzului Renault! Cum să încurce amândoi, și polițistul, și procurorul merele cu perele?! Evident, nu a încurcat nimeni nimic, a fost o chestie deliberată.

Misterul clădirii din mijlocul pășunii

Mai departe: doamna Dobre susține că, în calitate de consilier, a formulat o cerere către Primăria Brestovăț prin care a solicitat un extras CF al clădirii închiriate doamnei Elena Spoială, însă nu i-a fost comunicat nici un răspuns. Și s-a mai precizat în sesizare că, pentru clădirea respectivă, care se află în mijlocul pășunii, doamna Spoială nu plătește chirie, deși există un contract de închiriere încheiat la data de 7 mai 2013. În urma cercetărilor efectuate, polițistul Dorin Ticula a constatat, iar procurorul Monica Pop a confirmat că „există documente justificative, respectiv hotărâre de consiliu, chitanțe de plată, extrase CF”.

Beneficiind, probabil, de o pereche de ochelari mai performanți, prim-procurorul Dan Cristian Tătar a făcut niște constatări nițel diferite: „(…) nu există hotărâre de consiliu local în acest sens (adică prin care să fie aprobată închirierea – n.r.); nu s-a făcut corelația între extrasul de carte funciară pe numele Spoială Elena și al soțului Spoială Vasile pentru imobilul închiriat și celelalte acte anexate, respectiv cererea nr. 220/13.02.2015, pentru a se stabili cu exactitate modalitatea în care numita Spoială Elena folosește imobilul respectiv; nu s-a făcut dovada vreunei plăți privind imobilul închiriat”.

Cu mașina de serviciu, hai-hui prin țară

Un alt aspect menționat în denunțul penal se referea la obiceiul primarului Eugen Dobra de a folosi mașina de serviciu Dacia Logan în interes personal, așa cum s-a întâmplat și în 30 septembrie 2015, când, la Caransebeș, a avut un accident. Polițistul Ticula și procurorul Pop susțin că primarul avea, la acel moment, delegație de deplasare, doar că n-au sesizat un lucru, evidențiat de petenți în plângerea adresată prim-procurorului: „ordinul de deplasare nu poartă număr de înregistrare, fiind probabil emis după data producerii accidentului”.

Cei trei petenți au venit și cu un alt argument, invocând un raport de audit întocmit, în 2017, de Camera de Conturi Timiș în urma unui control efectuat la Primăria Brestovăț, raport în care s-au menționat mai multe nereguli privitoare la modalitatea în care se fac achizițiile și consumurile de carburanți în această instituție, „(…) fără să existe organizată o contabilitate de gestiune aferentă (inexistența recepțiilor, consumurilor, ordinelor de deplasare, foilor de parcurs, fișelor activității zilnice etc.), procedându-se doar la trecerea pe cheltuieli a cantităţii lunare totale de combustibil achiziţionat, concomitent cu înregistrarea achiziţionării acestuia”.

Având pe masă și aceste constatări ale auditorilor, prim-procurorul Tătar a luat decizia de a-i trasa subalternei sale și sarcina de a analiza în mod concret și acest aspect. Adică modul în care a apărut peste noapte „ordinul de deplasare” din 30 septembrie 2015…

Lucrări supraevaluate și prost executate

Alte aspecte menționate în sesizarea penală se refereau la diverse investiții făcute de Primăria Brestovăț, considerate a fi supraevaluate sau prost realizate de către petenți: „(…) au fost alocate sume în cuantum de 200.000 de lei pentru efectuarea de șanțuri și parcări pe raza localității Brestovăț. S-au efectuat șanțuri și parcări în mod defectuos, iar valoarea lucrărilor efectuate este net inferioară valorii alocate pentru aceste lucrări. Situații asemănătoare sunt la lucrările efectuate la căminele culturale din localitățile Teș, Brestovăț și Coșari, unde lucrările nu sunt de aceeași valoare cu sumele decontate. Lucrările au fost efectuate de către aceeași societate, aspect care ridică un mare semn de întrebare.

O lucrare „impecabilă”

În cadrul proiectului din fonduri europene pe măsura 322, s-a realizat proiectul construcție grădiniță și asfaltarea drumului comunal din localitatea Brestovăț și ruta Brestovăț-Coșari. În momentul în care construcția grădiniței s-a finalizat, s-a constatat că nu poate primi aviz ISU și pentru modificarea proiectului s-a alocat suma de 70.000 de lei din bugetul comunei, pentru realizarea unei scări de incendiu, suma fiind supraevaluată în opinia noastră. Nu cunoaștem cine a permis efectuarea unei asemenea construcții uriașe cum este grădinița, pentru doar 10-15 copii. În ceea ce privește starea drumului asfaltat, aceasta nu corespunde standardelor normale de construcție. Nu cunoaștem cine a efectuat recepția frauduloasă a așa-zisului drum asfaltat. Considerăm că fondurile alocate asfaltării au fost alocate în mod fraudulos”.

Unii spun că totul e-n regulă, alții găsesc nereguli din plin

Dacă petenții au o serie de nelămuriri, în schimb, organele de cercetare penală au doar certitudini: “punctele cu nr. 6, 7 și 8 din denunț fac referire la accesarea de fonduri europene, pentru măsura 322, cu referire la construirea de clădiri, reabilitare drumuri, șanțuri și podețe, în acest sens reabilitându-se clădirile căminelor culturale din satele Teș, Brestovăț, Coșari, asfaltarea drumurilor comunale și construirea grădiniței în satul Brestovăț, lucrări executate în mare proporție, existând dovezi în acest sens, respectiv hotărâri de consiliu, licitații, devize de lucrări etc.”.

În Brestovăț s-a construit o grădiniță inutil de mare, în care cei doar câțiva copii se pot rătăci cu ușurință…

Așadar, din punctul de vedere al anchetatorilor, în Primăria Brestovăț domneau ordinea și disciplina. Doar că, spre ghinionul lor, auditorii Camerei de Conturi Timiș au descoperit și nereguli acolo unde polițistul și procurorul găsiseră doar corectitudine.

Cităm din ordonanța prim-procurorului Tătar, care a conspectat documentația întocmită de auditori: “Nu există o justificare completă a plății efectuate către SC Beton Construct SRL a unei cantități de 156 metri liniari de șanțuri betonate neexecutate, așa cum rezultă din decizia 26/2017 a Camerei de Conturi Timiș, din care reiese că a fost achitată o sumă de 193.440 lei pentru 1.200 metri liniari șanțuri betonate, că s-au executat doar 1.044 metri liniari, iar suma de 5.770 lei reprezintă o factură achitată pentru consolidare stradă în Brestovăț, care excede contractului nr. 1.570/2014, care nu este susținută de devize de lucrări, consumuri de materiale, manoperă etc. Aceste aspecte urmează a fi clarificate.

Drumul Brestovăț – Coșari

De asemenea, în cauză, organul de cercetare penală s-a limitat în a depune la dosar <<documente justificative>> privind contractele de lucrări, devizele, ofertele, procesele-verbale de recepție, fără a cerceta în mod amănunțit modalitatea în care lucrările de reabilitare și de construcție au fost efectuate, dacă acestea există sau nu efectiv și nu au fost corelate în mod concret concluziile emise prin Decizia nr. 26/2017 a Camerei de Conturi Timiș, care a constatat numeroase nereguli, neconcordanțe și încălcarea prevederilor legislative în domeniu, care au atras un prejudiciu Consiliului Local Brestovăț”.

Ceasul rău, pisica neagră…

În concluzie, șeful Parchetului Lugoj îi retrimite la treabă pe polițistul Dorin Ticula și pe procurorul Monica Pop: “Urmează ca în actele de cercetare să fie analizate punctual toate concluziile expuse în decizia de mai sus (care se va atașa dosarului de urmărire penală), corespondent cu aspectele menționate în denunțul penal, urmând a se administra orice alte probe utile cauzei în vederea stabilirii adevărului, a existenței prejudiciului și a tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate. Urmează ca pe ansamblu să fie efectuată o expertiză de specialitate, punctual, pentru a se clarifica toate aspectele menționate mai sus, cerându-se clarificări necesare organelor de control care au întocmit decizia nr. 26/2017 a Camerei de Conturi”.

Din câte se pare, doamna procuror Monica Pop a avut o săptămână nefastă în decembrie 2017: luni, 4 decembrie, a clasat nejustificat dosarul prezentat mai sus, iar vineri, 8 decembrie, a clasat, la fel de injust, sesizarea despre care am scris în ediția din 1 februarie, ambele ordonanțe de clasare fiind infirmate, în luna ianuarie, de prim-procurorul Tătar.

În loc de concluzie, o întrebare retorică: la fotbal, după două cartonașe galbene îl vezi pe cel roșu și ești suspendat un meci, la parchet gafeurii nu stau deloc pe tușă?


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns