Corbul și grilajul din Margina

stema Margina

Un corb planând, cu un inel în cioc, pe deasupra zidurilor unei cetăți, în fața porților căreia se află un grilaj de lemn: aceasta este stema oficială autorizată de autoritățile naționale din domeniul heraldicii pentru comuna timișeană Margina.

Atestată documentar încă din vremea lui Mircea cel Bătrân, care-și disputa stăpânirea Banatului de Severin cu regii Ungariei, localitatea timișeană Margina, situată strategic, la poarta de intrare dinspre Banat spre Ardeal, a devenit cetate în timpul dinastiei nobiliare române a Corvineștilor, aici născându-se însăși mama lui Iancu de Hunedoara.

Așa se explică prezența corbului, însemn heraldic recunoscut Corvineștilor de toate casele regale ale vremii, o dată cu calitatea de urmași direcți ai romanilor – care, după cum se știe, utilizau acvila ca însemn al puterii lor militare.

Dar, cum nu toți locuitorii satelor Marginei au fost castelani, iar cea mai importantă îndeletnicire istorică a acestor locuri a fost, vreme de secole, prelucrarea lemnului, heraldiștii au considerat necesar să reprezinte la poalele cetății și un grilaj de lemn, ale cărui ochiuri reprezintă cele nouă sate care compun comuna actuală.

Nu putem să nu remarcăm realismul celor care au compus și aprobat stema oficială a acestei comune: pe ea nu este reprezentat nici un element care să facă legătura cu seculara fabrică de oțet (nucleul industriei chimice bănățene), care, deși a reprezentat vreme de cinci generații principalul element de identitate economică locală, zace acum în ruine.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns