Organizația ”Salvați Copiii” atrage atenția asupra numărului mare de copii și tineri care fumează încă de pe băncile școlilor. Conform celui mai recent studiu, în România, 14,6 la sută dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile, ceea ce înseamnă că peste 90.000 de copii din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici. De asemenea 8,2 la sută dintre copiii școlarizați (13-15 ani) au utilizat în ultimele 30 de zile țigarete electronice.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât procentul fumătorilor curenți în rândul elevilor este în creștere odată cu înaintarea în vârstă. Cercetarea precedentă realizată de Agenția Națională Antidrog în județul Timiș, arată că jumătate dintre elevii din învățământul liceal și profesional au fumat cel puţin o dată în viaţă. Spre deosebire de alcool și droguri, unde băieții devansează fetele în privința consumului, în ceea ce privește fumatul, ambele sexe manifestă același interes crescut, în special în rândul elevilor de clasa a XII-a.
Fumători la 11 ani
Conform datelor Ministerului Sănătății și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), copiii tind să încerce produse din tutun de la vârste foarte mici, 28 la sută chiar înainte de a împlini zece ani. Specialiștii atrag atenția că ”testarea” primelor țigări poate fi urmată, chiar la această vârstă, de consumul curent odată cu instalarea dependenței de nicotină.
CITEȘTE ȘI: ECLIPSĂ de lună, vizibilă din România, în noaptea de marţi spre miercuri. Cum poate fi urmărit fenomenul şi când este punctul maxim
În România, cercetările au evidențiat următoarele situații de risc pentru siguranța medicală a copiilor: patru la sută dintre băieți și unu la sută dintre fetele de 11 ani au fumat cel puțin o dată pe săptămână, România situându-se pe locul patrulea (pe podium fiind Groelanda, Israel și Rusia) din cele 42 de state cuprinse în analiză. De asemenea, 14,6 la sută dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează, iar 8,2 la sută au folosit țigarete electronice. Se mai menționează faptul că 3,1 la sută dintre aceștia au utilizat dispozitive electronice de încălzit tutun, despre care există suspiciuni rezonabile că ar putea produce dependență tabagică şi riscuri similare pentru sănătatea consumatorilor (aceste echipamente supun tutunul la temperatura de 350 de grade Celsius, iar în urma un proces de piroliză sau degradare termică sunt degajate cantități de substanțe puternic carcinogene – nicotină, acroleina, nitrozamine și formaldehidă -, alți produși toxici). Spre deosebire de România, statisticile din țări precum Slovenia, Islanda, Grecia, Anglia, Spania, Scoția, Suedia, Finlanda și Olanda nu raportează nici un caz de consum de tutun la acest segment de vârstă.
Comercializare nerestricționată
Conform studiului, unul din șase fumătorii adulți din România (15 la sută) au declarat că au început să fumeze înainte de a împlini 14 ani, iar 38 la sută înainte de a împlini 18 ani. De asemenea, cercetarea arată că a crescut numărul copiilor care apelează la țigări electronice cu 14,6 la sută, ca urmare a diversității modalităților de consum al tutunului și a promovării acestora în rândul minorilor. Potrivit specialiștilor, folosirea țigărilor electronice, prin conținutul ridicat de nicotină, conduce la creșterea riscului fumatului clasic.
Totodată, studiul evidențiază accesul facil al minorilor la produsele din tutun, în ciuda interdicției de vânzare și de distribuire gratuită a acestor produse. Astfel, 70,7 la sută dintre copiii cu vârsta între 13 și 15 ani afirmă că și-au cumpărat țigările de la magazin, adică au provenit din sursă legală. Aproape 80 la sută dintre copii susțin că nu au fost împiedicați să cumpere țigări din cauza vârstei, iar 39,9 la sută au putut cumpăra chiar țigări la bucată, deși acest lucru este interzis de mai bine de 10 ani!
Potrivit medicilor de la Direcția de Sănătate Publică Timiș, fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar, responsabil pentru mai mult de două treimi din decesele cauzate de acest tip de maladie la nivel global. Fumatul activ sau pasiv și particulele inhalabile din ambientul căminului sunt principalii factori de risc pentru bronhopneumopatiile obstructive cronice (BPOC). Astmul, care limitează activitatea fizică și contribuie la dizabilități, este exacerbat de fumat. Tuberculoza este agravată de fumat, acesta putând compromite eficacitatea medicației specifice. Copiii reprezintă segmentul de populație cel mai vulnerabil la expunerea la fumul de tutun, prezentând riscuri crescute pentru boli ale tractului respirator superior și inferior.
