Bani să iasă! La dezbaterea publică pentru scumpirea parcărilor în Timişoara nu s-a respectat legea

Intenția Primăriei Timișoara de a face rost de mai mulți bani la buget fără prea multă osteneală s-a materializat, printre altele, și în propunerea unui nou regulament de parcare în oraș. Acesta prevede mai multe măsuri nepopulare, între care amintim de limitarea drastică a timpului de parcare în zona ultracentrală și extinderea sistemului de parcare cu plată în cartiere.

Proiectul a fost dezbătut public la sfârșitul săptămânii trecute, dar, așa cum acuză o importantă organizație neguvernamentală, legislația în vigoare nu a fost respectată.

Ce spune FALT

Federația Asociațiilor de Locatari Timișoara (FALT), organizație neguvernamentală care reprezintă interesele a peste 3.547 de asociații de locatari/proprietari din Timișoara solicită Primăriei Municipiului Timișoara, într-o scrisoare deschisă dată publicității ieri, respectarea întocmai a prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. În acest sens, sunt enumerate câteva articole din lege, despre cum prevede aceasta și cum se aplică în realitate.

„La art. 7 alin. (2) se prevede existența unui studiu de impact, ori la Regulamentul de Funcționare a Sistemului de Parcare a Autovehiculelor în Municipiul Timișoara, nici aici nu am văzut existența unui studiu de impact prin care să se arate cum vor fi afectați cetățenii posesori de autovehicule. La art. 7 alin. (4) se prevăd următoarele: „(4) La publicarea anunțului, autoritatea administrației publice va stabili o perioadă de cel puțin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevăzute la alin. (2), pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice”.

Or, în realitate de cele mai multe ori termenele sunt mai scurte. De exemplu, dezbaterea privind Studiul de fundamentare privind înființarea serviciului public pentru administrarea, întreținerea și exploatarea parcărilor din Municipiul Timișoara, a fost fixată în data de 1 octombrie, anunțul s-a făcut în data de 27 septembrie, iar propunerile trebuiau trimise până la data de 29 septembrie ora 12.00, deci în termen de două zile în loc de 10 zile.

La art. 7 alin. (10) lit. d se prevede „în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice se asigură accesul public, pe site-ul și la sediul autorității publice responsabile, la următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum și versiunea finală adoptată a actului normativ”, ori nici minutele (procesele-verbale) ale ședințelor de consiliu local nu se publică decât cu întârziere, de exemplu la data de 4 octombrie este pe site procesul verbal al ședinței din 7 septembrie.

Art. 11 prevede „Minuta ședinței publice, incluzând și votul fiecărui membru, cu excepția cazurilor în care s-a hotărât vot secret, va fi afișată la sediul autorității publice în cauză și publicată în site-ul propriu”, ori în minutele/ procesele-verbale ale ședințelor consiliului local nu se mai precizează votul fiecărui consilier.

Timişoreni nemulţumiţi

Referitor la modul de desfășurare a dezbaterilor publice considerăm că se impune o mai bună organizare, în sensul că fiecare participant să spună pe cine reprezintă, de exemplu simplu cetățean, consilier local (unii cetățeni nu cunosc consilierii locali), reprezentanți ai unor ONG-uri, ai unor partide politice (chiar s-au prezentat la dezbaterile referitoare la impozite și taxe).

În plus, solicităm să se dea un timp mai mare pentru discuții și să se permită și posibilitatea unor participanți de a exprima o părere despre propunerea altor participanți.

La dezbaterile din data de 1 octombrie un participat a spus, spre exemplu, să se facă licitație pe locul de parcare, ceea ce poate Primăriei i-ar conveni, pentru că aduce bani în plus la buget, dar asta i-ar afecta pe cei care nu dispun de venituri mari și, ca atare, și ei pot să își spună părerea despre o astfel de propunere. Impunerea de către Primărie ca persoana care a luat cuvântul să nu mai revină nu e productivă.

Un alt cetățean a fost nemulțumit pentru că pe arterele care fac legătura cu comunele peri urbane s-au interzis parcările, poate că pentru cetățenii care ies sau intră în oraș nu e benefică și atunci trebuie să se acorde dreptul la cuvânt indiferent dacă au mai vorbit o dată. Este necesar să se țină cont și de gradul de reprezentativitate între un cetățean care se reprezintă pe el și o entitate care reprezintă un număr mult mai mare de cetățeni.

O dezbatere interactivă poate îmbunătății substanțial proiectele supuse dezbaterii. În țări din UE sunt proiecte care se dezbat luni de zile, doar așa acele proiecte votate vor fi benefice pentru cetățeni si vor fi mai ușor de implementat.

CITEŞTE ŞI: Noaptea minții: criză acută de personal medical în spitale și guvernul amenință că dă afară!

Amintim aici de o dezbatere publică care a avut loc în ultimele luni, organizată de Ministerul Justiției referitoare la modificarea Ordonanței de urgență nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, care s-a organizat pe parcursul mai multor zile cu durată mai mare de timp, de exemplu în intervalul orar 14,30- 17,30 și s-a dat posibilitatea pentru dezbateri interactive. Dacă cineva a avut ceva de spus, a putut să intervină ori de câte ori a ridicat mâna.

Solicităm aceste minime cerințe pentru a asigura o transparență cât mai bună și adoptarea unor proiecte care să fie benefice pentru cetățeni”, se arată în scrisoarea celor de la FALT.