Anul 2023 – Timișoara Capitală Culturală Europeană a ajuns la final.
Weekendul 7 – 10 decembrie 2023, a marcat sfârșitul anului care a avut de fapt 10 luni, în care Timișoara a fost una dintre cele trei capitale culturale europene, alături de Veszprém (Ungaria) și Elefsina (Grecia).
Un an aparent încărcat dar și plin de controverse, de la conținutul artistic și până la numărul real de vizitatori care au trecut prin Timișoara, în perioada menționată.
Programul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii s-a închis cu evenimentul „Timișoara 2023 la nesfârșit”, programat pentru perioada 7-10 decembrie. Un titlu sugestiv, mai ales pentru firmele și operatorii culturali abonați la banii pentru proiecte mai mici sau mai mari, bani care nu au fost deloc puțini și despre a căror alocare se va mai scrie și comenta.
CITEȘTE ȘI: „O literă în oglindă”, spectacol in memoriam Nichita Stănescu la Timișoara
Centrul de Proiecte al Municipiului și Primăria Timișoara s-au ocupat, din punctul lor de vedere, de sărbătorirea evenimentului de închidere a Capitalei Europene a Culturii. Per total, s-a estimate o participare de aproximativ 40 de mii de oameni la evenimentele „Timișoara 2023 la nesfârșit”, în zona centrală a orașului.
Finalul „Timișoara 2023 la nesfârșit” a avut loc în cinci locuri emblematice ale Timișoarei: Piața Unirii, Palatul Culturii, Cinema Timiș, Cinema Victoria și MX – Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi”. Evenimentul reunește concerte, performance-uri, seminarii, conferințe, toate cu acces gratuit, produse de Centrul de Proiecte.
De altfel, la fel ca și la concertele din deschiderea anului TM 2023 CEaC, din 17 -19 februarie 2023, acestea au fost singurele evenimente muzicale de anvergură, care au atras cei mai mulți timișoreni. Pe scena principală amplasată în Piața Unirii, în același loc ca la deschidere, au urcat artiștii Delia, Katie Melua și Sonics pe 8 decembrie și EMAA, Róisín Murphy și Jessie J, pe 9 decembrie. O surpriză a fost Corul pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu”, dirijat de Maria Gyuris, care a cântat alături de Katie Melua.
Dacă la ceremonia oficială de deschidere din februarie s-a luat curentul iar pe scenă lăutarii de la taraf de Caliu îi făceau dedicații primarului Timișoarei, la concertul de final din 8 decembrie, Delia a reușit să irite opinia publică cu o piesă laudativă la adresa echipei de fotbal Oțelul Galați, chestiune pe care a mai făcut-o și la Iași și Cluj. Șirul gafelor, unele amuzante, altele jignitoare pentru timișoreni ar putea continua.
Vorbind despre evenimente muzicale de anvergură și priză la public, în paralel cu cele pregătite de Primăria Timișoara, Consiliul Județean Timiș și diverși parteneri au adunat pe 16 septembrie, peste 10 mii de oameni, care au luat cu asalt Iulius Mall pentru a asista la revenirea solistei sârboiace Lepa Brena la Timișoara, în cadrul unui eveniment organizat de Fundația Academică Culturală Timișoara, ca parte din Programul cultural-național Timișoara – Capitala Europeană a Culturii 2023, prin Programul Light Over Border. Lepa Brena a făcut un spectacol de neuitat în parcarea Iulius Mall și timp de aproape două ore a interpretat câteva din cele mai mari șlagăre din cariera sa.
Fundația Flight organizează anual festivalul Flight, eveniment aflat la a patra ediție care a reușit și contextul restricțiilor impuse de pandemie să atragă an de an între 15.000 și 30.000 de participanți (2019: 30.392 participanți, 2020: 14.887 participanți, 2021: 21.456 participanți, 2022- 75.000 participanți la cele peste 70 de evenimente din luna septembrie).
În anul 2023, festivalul a avut loc între 16 și 18 iunie sub umbrela District23. Festivalul este un reper cultural-artistic pe agenda culturală a Timișoarei Capitală Culturală Europeană, iar componentele sale și instrumentele dezvoltate în cadrul său vor rămâne reprezentative pentru comunitatea timișeană și după anul 2023. Timișoara este astfel pe harta festivalurilor culturale relevante din Europa, atrăgând în jur de 60 de mii de turiști români și străini, cu externalități economice semnificative pentru Timișoara și județul Timiș.
Tot în weekendul de închidere, pe 7 decembrie, Fundația Flight a organizat, la Iulius Mall, un concert care a reunit mari nume ale scenei rock timișorene – PHOENIX, CARGO, IMPLANT PENTRU REFUZ și MIRCEA BANICIU, într-un concert cu scop umanitar, intitulat, ”Rock for Life”. Evenimentul a adunat peste 15 mii de spectatori.
În ceea ce privește activitățile culturale, cei de la Centrul de Proiecte al primăriei nu au excelat cu vreunul anume, ținând câteva mii de evenimente punctuale, însă unele cu impact la public minor și marginal. Asta, în comparație cu cele organizate de CJ Timiș, dintre care două de excepție: expozițiile Victor Brauner și Constantin Brâncuși, găzduite de Muzeul Național de Artă Timișoara, pe lângă alte evenimente de marcă.
Cert este că în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii culturale, eșecurile s-au ținut lanț: celebrul Turn de Apă nu a fost renovat și introdus în circuitul turistico-cultural, la fel ca și mult lăduatul proiect MultipleXity 2021, Centrul de Artă, Tehnologie și Experiment, anunțat drept cea mai mare investiție asumată de Primăria Timișoara prin dosarul de candidatură Timișoara Capitală Culturală European, cu un cost de 12 milioane de euro. MultipleXity rămâne un vis frumos și o promisiune neonorată.
O adevărată dispută s-a iscat în jurul competiției neoficiale pentru cel mai reușit proiect, dar și în problema numărului de turiști. Inițial, cei de la Primăria Timișoara au avansat cifra de un million de turiști, contrazisă însă de statisticile oficiale, așa că la final edilii au schimbat retorica, făcând referire la numărul de vizitatori, adică inclusiv timișorenii sau persoane din alte orașe sau țări care au stat în Timișoara doar câteva ore, fără cazare și fără a participa neapărat la vreun eveniment organizat.
În cifre, milionul de turişti, pe care îl preconiza primarul Dominic Fritz, înainte de startul TM2023, a rămas un vis de neatins, iar cifrele prezentate de Institutul Naţional de Statistică arată un interes tot mai scăzut al vizitatorilor.
Dacă în primele 10 luni ale anului 2019, în tot judeţul Timiş au ajuns 332.024 turişti, în perioada ianuarie – octombrie 2023, au fost doar 290.932 de turişti.
Aceste cifre plasează Timişul pe locul 11 în topul celor mai vizitate judeţe din România.
Cei mai mulţi turişti au fost în Constanţa (1.528.404 ), Bucureşti (1.526.954) şi Braşov (1.271.203).
Pe locurile patru şi cinci sunt judeţele Prahova (525.914 turişti) şi Bihor (485.078 turişti), iar clasamentul este completat de Sibiu (481.324 turişti), Suceava ( 453.204 turişti), Vâlcea (414.403 turişti), Mureş (407.065 turişti) şi Iaşi (344.086 turişti).
În ceea ce privește calitatea și consistența artistică, duelul s-a dat între schela industrială cu flori din centrul orașului și expoziția Brâncuși. Disputa despre cele mai reușite evenimente din programul cultural al anului 2023, a pornit între primarul Timișoarei, Dominic Fritz și președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, vizavi de două obiective cultural-turistice a căror comparație este cel puțin hilară: schela industrială cu plante, intitulată grădina suspendată, din Piața Operei, pompos denumită „Pepiniera – 1.306 plante pentru Timișoara” și expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, găzduită de Muzeul Național de Artă Timișoara.
Dacă schela industrială, o “coproducție” a Primăriei Timișoara, prin Centrul de Proiecte și Ordinul Arhitecților filiala Timiș, a stârnit reacții negative și controverse, atât din motive estetice și ale amplasării cât și din cauza costului imens al închirierii schelei, de peste 350 de mii de euro pentru 9 luni, expoziția operelor lui Brâncuși a fost un regal artistic, unic în ultimii 50 de ani.
Expoziția Brâncuși a beneficiat de împrumuturi de piese excepționale de la Muzeul Național de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, precum și din colecții particulare.
„Brâncuși: surse românești & perspective universale”, cea mai importantă expoziție dedicată marelui sculptor în ultima jumătate de secol în România, a fost finanțată de Consiliul Județean Timiș și co-organizată în Capitala Europeană a Culturii de către Muzeul Național de Artă Timișoara, o fundație privată și Institutul Francez din România, prin filiala sa din Timișoara.
În ceea ce privește schela industrială cu plante, barele de metal înconjurate cu o plasă de sârmă, au alcătuit o instalație de 26 de metri înălțime cu cinci nivele, structurată pe o fundație improvizată, cu aspect îndoielnic, și la fiecare nivel au fost așezate, pe margine, ghivece cu câțiva pomișori și plante.
„Grădina verticală”, cum a fost ea denumită de organizatori, a avut mai mulți finanțatori și conform datelor oferite de Centrul de proiecte al primăriei, numai municipalitatea a plătit aproape 355.000 euro pentru construirea și întreținerea acesteia. Accesul pe schela ce a tronat în piața centrală din februarie până în decembrie 2023, „pentru a putea urmări întreg ciclul vegetal”, s-a făcut pe bază de tabel, vizitatorii fiind obligați să-și spună numele și să semneze, astfel încât, la o lună de la inaugurare, primarul Fritz anunța, triumfal, că turnul e „un adevărat magnet pentru vizitatori”, fiind vizitat de peste 25.000 de persoane.
Prin comparație, aproape 80.000 de oameni au trecut pragul Muzeului de Artă din Timișoara pentru a vedea expoziția Brâncuși, până la 5 decembrie 2023, un număr care a depășit așteptările organizatorilor, din moment ce la deschiderea de la începutul lunii octombrie 2023, aceștia estimau la 70.000 numărul total al vizitatorilor până la finele lunii ianuarie 2024, cât este aceasta deschisă.
Disputele sunt încă aprinse, finanțatorii din Primăria Timișoara tratând anumiți operatori culturali “mai egali decât alții”. Sunt așteptate cu interes rapoartele privind finanțările, impactul cultural, numărul de vizitatori per eveniment, impactul social și mai ales obiectivele rămase la nivel de promisiune și neonorate.
Ca o concluzie, privind interesele, impactul și finanțările, cel mai bine a exprimat-o Simona Neumann, fost director executiv al Asociației Timișoara 2021 / 2023 – Capitală Europeană a Culturii, care a spus că nu se poate compara finanțarea de 4 milioane de euro a celor aproape 10 ani de pregătire a Anului Timișoara 2023 CEaC, cu cele 40 de milioane de euro, alocate pentru toate evenimentele și investițiile de pe parcursul unui singur an, adică 2023.
