Isteria provocată de avalanşa ştirilor alarmiste despre gripă face deja victime. De teamă să nu moară în cazul în care contractează această boală prezentată la televizor ca fiind „necruțătoare”, mulți români – unii dintre ei, chiar la recomandarea unor medici „precauți” – se îndoapă cu antibiotice, neștiind că, astfel, pot ajunge direct pe patul de spital, cu probleme mai mari decât cele cauzate de o banală răceală sau gripă.
CITEȘTE ȘI: Patroana restaurantului Trio din Giroc, victimă a accidentului rutier produs de Dorel Săndesc, a murit
Până mai ieri, o afecțiune comună, aceasta din urmă e prezentată astăzi drept inamicul public numărul unu, ca o boală periculoasă ce pândește, din aer, la orice colț și care, conform știrilor, provoacă moartea. Că decedații sufereau, deja, de alte boli grave e un aspect considerat secundar și menționat în treacăt (atunci când se amintește, totuși, și de acest lucru). Panica stârnită de aceste informații îi determină pe unii să se vaccineze, iar pe alții să ia, inutil, antibiotice, făcându-și, astfel, singuri rău.
CITEȘTE ȘI: Cazul fetiţei de 3 ani, închisă două zile în casă lângă mama ei decedată, în atenţia specialiştilor. Tatăl copilului se întoarce în ţară
Medicii timișoreni trag un semnal de alarmă în privința consumului ridicat de antibiotice, în fiecare moment existând cel puțin un pacient sau doi internați la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș”, cu afecțiuni cauzate de această practică. România rămâne unul dintre statele europene în care antibioticele sunt consumate la cea mai uşoară răceală, pacienţii având acces la ele chiar şi fără reţetă, deşi acest lucru e interzis.
CITEȘTE ȘI: Un candidat la un post de director în primărie acuză o posibilă trucare a concursului
Reglementările legale în această privință sunt rar aplicate. La rândul lor, medicii și farmaciștii prescriu uneori inutil antibiotice în contextul unei medicine defensive la baza căreia se află nu binele pacientului, ci evitarea cu orice preț a unei situatii culpabile pentru cadrul medical. La aceasta contribuie și informarea insuficientă pe acest subiect chiar în rândul personalului medical.
Pacienți fără număr
Oamenii iau antibiotice pentru diverse afecțiuni, fără a consulta medicul în acest sens, chiar și pentru o durere de dinți. Acest fapt favorizează în primul rând infecția cu Clostridium difficile, pentru că abuzul de antibiotice distruge flora intestinală normală. Astfel se ajunge la forme de enterocolite severe și chiar la deces, pe fondul unei patologii preexistente – diabet, boală cardiacă… – și a unui organism tarat.
”Infecția cu Clostridium difficile apare ca urmare a unui consum crescut de antibiotic. De obicei apare după spitalizare, dar nu putem spune cu certitudine că e vorba de infecție nosocomială, acest lucru fiind greu de dovedit. Unii pacienți au și patologii asociate. Se ajunge la infecție digestivă, pentru că antibioticul distruge propria floră. Factorii de risc pentru infecția cu Clostridium difficile sunt, așadar, consumul de antibiotic și internările în spital. În fiecare săptămână avem internați pacienți cu acest diagnostic, iar tratamentul durează 10-14 zile”, a precizat medicul Virgil Musta, purtător de cuvânt al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș” Timișoara. Potrivit specialiștilor, abuzul de antibiotice crește cu 20 la sută cazurile de infecție cu Clostridium difficile.
CITEȘTE ȘI: Situaţie penibilă la un liceu de elită din Timişoara. Un adevărat focar de infecţie. Elevii sunt scârbiţi! (video)
Simptomele enterocolitei cu Clostridium difficile sunt diaree apoasă sau cu sânge (3-15 scaune zilnic, urât mirositoare), crampe abdominale, febră, greaţă, scăderea poftei de mâncare, deshidratare; pierdere în greutate. În formele severe, apare distensia abdominală, încetinirea tranzitului intestinal și fenomene de sepsis și șoc septic. Conform specialiștilor, administrarea de antibiotice modifică flora intestinală protectoare. Principalele clase de antibiotice responsabile de creșterea riscului de enterocolită cu Clostridium difficile sunt cefalosporinele de generația III și IV, fluorchinolonele, lincosamidele (clindamicina) și carbapenemii. Printre antibioticele cel mai puţin implicate în generarea acestei infecţii se numără ciclinele (doxiciclina), macrolidele (eritromicina, claritromicina, azitromicina) şi penicilina. De obicei, infecția afectează frecvent persoanele cu vârsta peste 60 de ani, la care evoluţia poate fi uneori severă. S-a stabilit că o persoană de peste 65 de ani are risc de 10 ori mai mare de infecție cu Clostridium difficile, comparativ cu adultul tânăr. Alte categorii cu risc de infecție includ persoanele cu imunitate scăzută, cu leziuni intestinale sau cu aciditate gastrică diminuată.
Microbii devin rezistenți
”O altă problemă pe care o ridică un consum crescut de antibiotice este candida, care la organisme imunodeprimate ia forme generalizate, evoluând ca o septicemie.
În unele cazuri, este foarte greu de sterilizat din cauza influențelor hormonale, în cazul candidozei vaginale la femei. Utilizarea în exces a antibioticelor face ca microbii să devină rezistenți. Au fost cazuri în care pacienții au dobândit rezistență la toate antibioticele, iar tratamentul pe care l-am aplicat a trebuit să excludă aceste medicamente. Pe de altă parte, sunt și cazuri de alergii la antibiotice”, a completat Virgil Musta.
Mii de decese anual în Europa
Rezistența bacteriană a fost subiectul unui raport Eurobarometru comandat de Comisia Europeană (CE) și publicat recent. Rezistența bacteriană la antibiotice a devenit o problemă de sănătate publică în Europa și în restul lumii, cu impact direct asupra stării de sănătate umană și animală și cu efecte nefavorabile asupra economiilor naționale. Infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice cauzează în Europa 25 de mii de decese anual și costă peste 1,5 miliarde de euro pe an.
Comisia Europeană a realizat câteva sondaje în perioada 8-26 septembrie 2018, în 28 de state membre UE, pentru a monitoriza nivelul cunoașterii în ceea ce privește folosirea antibioticelor. În România, 56 la sută din respondenți nu au știut că antibioticele nu distrug virusurile și 44 la sută nu su știut că nu sunt eficiente în cazul unei răceli comune. În plus, mai mult de jumătate dintre respondenți au mărturisit că nu au realizat niciun test înainte de administrarea antibioticelor.
Virozele și gripele nu se tratează cu antibiotice
”Răcelile de sezon nu se tratează cu antibiotice. Aceste medicamente ar trebui luate doar la recomandarea medicului. Din păcate, în România, mulți medici recomandă tratamente cu antibiotice. De exemplu, la secțiile de chirurgie, înainte și după operații se prescriu antibiotice pentru prevenirea infecțiilor, când în mod normal acest lucru se poate face prin asigurarea unor bune circuite și a unei sterilizări corespunzătoare.
În Germania, spre exemplu, medicii sunt extrem de precauți în prescrierea antibioterapiei”, a explicat medicul timișorean. În contextul epidemiologic actual, acesta atrage atenția că virozele și gripele nu se tratează cu antibiotic. Aceste afecțiuni sunt cauzate de virusuri și nu de bacterii.
Specialiștii recomandă urmarea tratamentului cu antibiotice doar la indicația medicului, respectarea dozelor și aruncarea antibioticelor expirate. Nu se va urma tratamentul prescris unei alte persoane chiar dacă aceasta prezintă simptome similare.
