Consecventă cu misiunea sa de a duce arta către grupurile marginale și defavorizate, Caravana ROD (a asociației DocuMentor) împreună cu LOGS – grup de inițiative sociale – au poposit pentru câteva ore la ieșirea din Timișoara spre Arad.
CITEȘTE ȘI: Fără apă caldă şi căldură pe străzile Nicolae Labiș, Octavian Goga, Calin Nemeș, Cornel Grofșoreanu, Alexandru Odobescu şi Constantin Noica
Zilnic, afganii pot fi întâlniți pe câmpul deschis de lângă centrul comercial Auchan Timișoara Nord. Adesea înfrigurați, mai mereu flămânzi și obosiți, cu posibilități limitate de a menține o igienă adecvată. În Parcul afgan, după cum îi spun migranții care îl numesc și „casă”, a fost expusă o instalație de fotografii cu portretele acestor oameni, iar LOGS le-a achiziționat și a distribuit mâncare de la hipermarketul din apropiere.
Expoziția Afghan Park este rezultatul muncii fotografilor: Oana Stoian, Remus Dăescu, Petru Cojocaru, Virgil Simonescu și Adrian Pîclișan. Acum două zile, vizitatorii afghani, sirieni și pakistanezi ai expoziției au depășit cu mult numărul celor timișoreni. Aceștia erau, în mare parte, ocupați cu cumpărăturile cotidiene. Mai puțin o doamnă, care s-a alăturat acțiunii printr-o donație de alimente și haine. Partea interesantă e că cei prezenți s-au recunoscut sau i-au recunoscut pe apropiați de-ai lor în portrete. „Ăsta e în Austria acum, ăsta – în Germania, iar acesta-n Franța”, ne spuneau băieții.
Cinci portrete s-au despărțit de expoziție, pentru a fi duse la subiecții imaginilor de către amicii lor. Până atunci, unii dintre protagoniști s-au putut vedea în apelurile video făcute de cei din câmp. Printre vizitatorii expoziției fotografice a fost și un IT-ist afgan din Kabul care a lucrat pentru guvern. Până recent, când au venit talibanii la putere. Un băiat de 16 ani, Muhamed, a venit cu un telefon găsit în autobuzul E1. Acesta nu avea cod de siguranță, așa că organizatorii expoziției au identificat deținătorul și l-au sunat. „Un băiat din Afganistan v-a găsit telefonul și vrem să vi-l dăm înapoi”, i-au spus.
În doar două decenii înainte de 1989, peste 100 000 de români au cerut azil politic în Occident. Acest număr reiese din statisticile ONU (UNHCR). Majoritatea au trecut fraudulos granița către Ungaria sau Iugoslavia, iar riscurile la care erau supuși erau majore. Valurile recente de migrație au făcut ca Timișoara să fie un loc important de tranzit în drumul către Europa. Aproape toți afganii sunt solicitanți de azil la noi, însă visul lor este să ajungă într-o țară occidentală, să obțină statutul de refugiați și să înceapă o viață nouă. Un fenomen care seamănă izbitor cu miile de frontieriști din România care au trecut ilegal granița de vest pe vremea dictaturii comuniste.
ROD Festival – Zilele Recoltei Cinematografice Ediția a doua este un proiect cultural cuprins în programul cultural prioritar TM2023 RESTART, al Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local Timişoara. Proiectul mai este susținut de Consiliul Județean Timiș și Centrul Național al Cinematografiei.
