20 decembrie: Sărbătoarea de Ignat sau Ziua Sfântului Ignatie Teoforul. Tradiții și superstiții românești, legate de sacrificiu.
Ignatul are un loc aparte în ansamblul sărbătorilor de Crăciun, fiind o zi cu adevărat specială.
Sfântul Ignatie Teoforul sau Ignatie al Antiohiei a fost un episcop și un martir creștin care a trăit în secolul al II-lea.
Este sărbătorit pe 17 octombrie în calendarul romano-catolic și anglican. 20 decembrie este data sărbătorii în calendarul creștin-ortodox și în cel greco-catolic.
În drum spre Roma a redactat o serie de scrisori, din care s-au păstrat șapte. Aceste scrisori constituie monumente ale literaturii creștine timpurii.
A fost condamnat la moarte în perioada persecuțiilor împotriva creștinilor din timpul împăratului Traian și a fost executat la Roma.
Sărbătoarea de Ignat: Tradiții
Conform alba 24, în ziua de Ignat, se practică în mod tradițional sacrificarea și sacrificiul animalelor.
Acest obicei se leagă de pomenirea vieții de jertfă a Sfântului Ignatie și reprezintă o formă de caritate și ajutor pentru cei sărmani.
Este important de menționat că tradițiile legate de sărbătoarea Ignatului pot varia în funcție de regiune și comunitate. Practicile locale pot adăuga aspecte specifice în celebrarea acestei zile.
CITEȘTE ȘI: Rectificare de buget în Timiș. Unde vor fi investiți banii?
Obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane, scrie folclor-romanesc.ro.
Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor.
Porcul însuși era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consumă la cumpăna dintre ani. 20 decembrie: Sărbătoarea de Ignat. Tradiții și superstiții românești
În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu.
Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui.
Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă spiritele rele care ar putea anula virtuţile sacrificiului.
Ziua de Ignat începe de dimineață, când gospodarii scot animalul de sacrificiu în curte.
Există o mulțime de superstiții de Ignat:
nu este bine ca printre cei care asistă la tăierea porcului să fie persoane miloase, căci atunci porcul va muri greu și carnea lui nu va mai fi la fel de bună.
după tăiere se bea țuică fiartă și vin, altfel porcul nu va fi bun, iar măcelarul nu va lucra cu drag.
de Ignat se obișnuiește ca, după ce este gata de pârlit, pe porc să se suie copii.
se ia bășica porcului și se pun grăunțe în ea, după care se pune la uscat. Se zice că după câtă gălăgie face bășica, atâta veselie și bucurie va fi în casă.
în ziua de Ignat nu se lucrează altceva. Dacă cineva lucrează în ziua de Ignat, se spune că va cădea bolnav și va avea convulsii, la fel ca porcul când este tăiat.
în unele zone, în casă este adusă mai întâi căpățâna porcului cu râtul înainte, ca să meargă bine treaba în gospodărie.
