Darea în circulație a tronsonului Izvin-Șanovița, care ar face din Lugoj al treilea municipiu românesc nemijlocit legat de rețeaua continentală de autostrăzi, este o chestiune de câteva săptămâni, ținând mai mult de voința politică decât de stadiul efectiv al lucrărilor.
Nu doar angajamentele constructorului și comanditarului (Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale) susțin această așteptare, ci și stadiul lucrărilor, pe care reporterii ”Renașterii bănățene” l-au verificat pe teren zilele trecute. Practic, cea mai mare parte a carosabilului de pe acest tronson, care măsoară 25,6 kilometri, este asfaltat, delimitările de sens și gardurile de protecție sunt în mare parte montate, iar pe anumite tronsoane se lucra chiar la stabilizarea versanților prin înierbare.
De asemenea, nodul de încărcare-descărcare de la Topolovățu Mare este configurat – dar, obiectiv, nu putem aprecia dacă va fi finalizat înainte de sfârșitul lunii octombrie, ceea ce nu ar împiedica deschiderea pentru circulație a tronsonului.
În ceea ce privește lucrările de reconectare a drumurilor publice intersectate de autostradă, grinzile transversale sunt instalate peste tot, dar mai este mult de lucru până când pasajele vor putea fi funcționale. Alte probleme la a căror rezolvare se lucrează țin de stabilizările hidrotehnice și spațiile de servicii.
Constructorii acestui lot, pentru care comanditarul a oferit un contract de 94,7 milioane de euro fără TVA, sunt Tirrena Scavi și Societa Italiana per Condotte D’Acqua.
Oficial, termenul la care ar urma să fie deschis tronsonul Izvin-Șanovița, este 15 decembrie, până la acest orizont de timp urmând să fie lămurite și aspectele practice legate de realizarea celor trei noduri de acces suplimentare de pe teritoriul Timișului, de la Sânandrei, Recaș și Bethausen, care ar face din cel mai întins și mai vestic județ al țării, totodată, și cel mai racordat la magistralele rutiere.
Potrivit unor informații neoficiale, progrese importante s-au înregistrat și în ceea ce privește ritmul decontărilor către constructori, fapt care reduce riscul de blocaj la spartul târgului, așa cum din păcate s-a mai întâmplat pe tronsonul Arad-Nădlac.
Cu darea în circulație a acestui tronson, zona noastră va dispune de un traseu de autostradă continuu de 147 de kilometri (între localitatea Traian Vuia și punctul de frontieră Nădlac), la care se adaugă încă 11 kilometri din așa-zisa autostradă A6, care face conexiunea cu centura Lugojului.
În ceea ce privește tronsonul dintre localitățile Traian Vuia și Margina, lucrările au avansat și aici semnificativ, printre elementele de artă inginerească deja realizate sau începute numărându-se podul peste Bega și pilonii viitorului pasaj dintre Făget și Margina.
Continuarea, în ziarul “Renaşterea bănăţeană” de marţi, 29 septembrie.
