Timișenii au cea mai mare rată de asigurare a locuinței, dar daunele mari le încasează Scorniceștiul și Caracalul

Dacă lăsam deoparte Bucureștiul și gospodăriile lui care bat jumătatea de milion, timișenii sunt campioni naționali absoluți la asigurări. Nicăieri în țară nu găsești un județ în care polița obligatorie să fie mai prezentă decât în Timiș, unde o locuință din trei este asigurată la cutremur, la alunecări de teren sau inundații naturale.

Cu jumătatea de an încheiată, asiguratorii locali își pot freca mâinile bucuroși când trag linie și fac bilanțul celor șase luni, căci bănățeanul pare să nu se abată prea mult de la înțelepciunea populară care ne învață că „Paza bună trece primejdia rea“.

De pe urma proprietarilor timișeni, pușculița PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) s-a făcut mai dolofană cu peste un milion de euro în acest prim semestru din 2016, în care numărul polițelor de asigurare obligatorie a locuinței a continuat să crească, depășind deja 90.000 de contracte.

Un loc bun pentru a te retrage la țară, nu departe de Timişoara. Sunt zeci de plaţuri libere

De partea cealaltă, daunele plătite celor cu casele avariate au rămas la fel ca luna trecută, aidoma nivelului înregistrat acum două luni și așa mai departe. Numărătoarea banilor achitați de asiguratori s-a oprit în Timiș la exact 3.242 de lei, adică de peste 20 de ori mai puțin decât în Prahova, bunăoară, județ abonat anual la despăgubiri din cauza accidentelor provocate de inundații și alunecări de teren.

Loviți puternic anul acesta de viitură, clujenii au încasat și ei peste 77.000 de lei de pe urma polițelor de asigurare, cu toate că numărul acestora din urmă (circa 67.000) este substanțial mai mic decât cel trecut în scriptele timișene. Ce să mai spunem de județul Olt, unde, la Slatina, la Scornicești sau în celebrul Caracal, nici măcar o locuință din zece nu este asigurată.

Autoritățile pun taxă pe frumusețea naturii din Banat

Cu toate acestea, oltenilor le-a revenit cea mai consistentă felie din totalul daunelor plătite de PAID, asiguratorii creditând cifra de 1,2 miliarde de lei vechi achitați pe la Balș, Drăgănești sau Piatra Olt.

Comparativ, daunele plătite în tot vestul țării se limitează la puțin peste 5.000 de lei, achitați tocmai în cele două județe bănățene, Timiș și Caraș-Severin. În rest, de la Satu Mare și Sălaj la Bihor, Arad și Hunedoara, nici un leu n-a ieșit în acest an din contul asiguratorilor pentru a intra în buzunarul titularilor de poliță obligatorie de asigurare.

Desigur, nu-i mare baiul că sumele achitate celor din vestul țării au fost mici sau chiar au lipsit cu totul, nivelul scăzut al daunelor arătând, în general, că pe Bega și Timiș, pe Crișuri sau Mureș, natura n-a fost atât de vitregă precum în alte părți. Poate ar trebui, însă, ca și în acest domeniu să fie introdus un sistem în care să se țină seama, într-un mod asemănător cu cel practicat în sectorul auto, de istoricul locuinței asigurate.

Ce-i drept, negocierile pentru modificarea legii asigurărilor obligatorii au demarat deja de luni bune, ultimele modificări asupra cărora s-a căzut de acord prevăzând aplicarea unei franșize temporale de cinci zile pentru asigurările de inundații sau alunecări de teren.

Cu alte cuvinte, dacă buletinul meteo te atenționează că au început inundațiile în regiunea în care locuiești, nu poți da fuga să-ți faci o asigurare obligatorie, aceasta nu intră în vigoare și, implicit, nu acoperă riscul asigurat decât după ce au trecut cinci zile din momentul încheierii poliței.

Trebuie spus însă că noile reglementări prevăd că franșiza temporală se va aplica doar polițelor noi, nu și celor cu prelungire automată sau voluntară. Astfel, cei care au deja o asigurare tip PAD (care are oricum componentă de asigurare împotriva inundațiilor și alunecărilor de teren, ca dezastre naturale) și optează pentru prelungirea acesteia nu vor avea aplicată această clauză de franșiză temporală.