Pe parcursul unui sfert de secol de administrație democratică a Timișului, au fost lansate public numeroase proiecte care ar fi trebuit să aducă laptele și mierea în stadiul de a se revărsa peste locuitorii județului, aducându-le un salt simțitor al nivelului de trai.
Nici Timișoara nu a rămas mai prejos, iar aleșii care au condus administrația publică locală s-au întrecut în proiecte, chiar dacă multe dintre acestea au rămas la stadiul de maculatură sau de vorbe goale. De la gazoductul Nabucco, ce trebuia să treacă prin Lugoj și prin mai multe comune timișene, până la cartierul Viola de la Covaci și centrul de transport intermodal de la Remetea sau de la îngroparea liniilor de cale ferată până la spectacolul de lumini, foc, apă și muzică pe Bega și complexul de agrement Aqua Magic de la Dudeștii Noi, tot felul de idei mai mult sau mai puțin fanteziste i-au iluminat pe mai-marii județului și ai municipiului.
Chiar dacă neîmplinirea unora dintre ele a fost cauzată de factori de la nivel central, puterea liderilor locali de a lansa cu convingere tot felul de „gogoși” de momit electoratul rămâne cu adevărat remarcabilă.
Să avem și noi gazoductul nostru
În vara anului 2010, se anunța că una dintre cele mai importante investiții pentru România, uriașa conductă de gaz Nabucco, va traversa și Timișul. Consilul județean a avizat, în acea perioadă, certificatul de urbanism pentru această investiție.
Conform proiectului, gazoductul Nabucco ar fi trebuit să treacă prin extravilanul mai multor localități din Timiș: Lugoj, Recaș, Găvojdia, Victor Vlad Delamarina, Boldur, Coșteiu, Topolovățu Mare, Remetea Mare, Giarmata, Pișchia, Fibiș, Orțișoara și Variaș. Realizarea acestei conducte ar fi trebuit să aducă investiții de câteva sute de milioane de dolari în județele Timiș și Arad. Gazoductul trebuia finalizat în 2014, dar aceasta nu s-a mai întâmplat, în anul 2013, eșecul proiectului devenind oficial. Chiar și așa, Nabucco le-a dat ceva bătăi de cap consilierilor județeni de la acea vreme.
Rămânând tot în sfera proiectelor de colaborare cu factorii externi, ar fi de menționat și spitalul ultramodern care trebuia construit din bani americani la Giroc, proiect expus, de asemenea, atenției consilierilor județeni. Investiția s-ar fi ridicat la aproape 200 de milioane de euro, ar fi avut 600 de paturi și 900 de angajați, iar CJT trebuia să contribuie cu zece hectare de teren. Ideea, lansată în vara anului 2013, a murit în fașă, din cauză că nu corespundea legislației românești actuale.
Tot dinspre Consiliul Județean Timiș s-au auzit vești despre alte proiecte, unul mai valoros decât altul. Notoriu este cazul terenului de 60 de hectare de la Covaci, care a fost, pe rând, deponeu ecologic de gunoi, complex sportiv ultramodern, cartier de case botezat „Viola”, parc tehnologic de energii alternative iar acum, mai nou, se preconizează să devină unul dintre cele mai importante poligoane agroalimentare din România, după modelul celui de la Barcelona. Avem de-a face cu un alt proiect grandios, care nu a fost, cel puțin deocamdată, tras pe linie moartă.
O mulțime de pasaje subterane
În viziunea administrației timișorene, modernizarea se traduce și prin utilizarea la maximum a subteranului. Mai întâi – aruncând la gunoi ideea ridicării pe estacadă a căii ferate care rupe orașul în două, așa cum era vorba acum vreo zece ani – liniile de tren vor fi coborâte în subteran, urmând să fie folosite atât pentru transportul feroviar obișnuit, cât și pentru transportul în comun al orașului.
Alte pasaje subterane ar urma să fie construite în Piața Victoriei, chiar în fața Operei, în fața Catedralei Mitropolitane, precum și în zona Solventul, pe sub liniile de cale ferată. Parcările cu mai multe etaje reprezintă un alt plan cu care cochetează de o vreme și primăria, și consiliul județean, dar, deocamdată, nici una dintre acestea nu a fost edificată.
Periodic, mai sunt lansate idei de proiecte care le-ar face viața timișorenilor mult mai plăcută, cum ar fi parcul acvatic de la Dudeștii Noi (trecut, în final, pe linie moartă) sau fântâna muzicală, cu lumini și fum de pe Bega, care va fi realizată, la un moment dat, în Parcul Botanic. Reabilitarea fațadelor imobilelor istorice este alt proiect despre care se vorbește și se scrie mult, dar se realizează doar pași de melc.
”Vom acorda Timișului atenția pe care o merită…”
Așa promiteau reprezentanții USL cu patru ani în urmă. Alegătorul naiv se putea gândi atunci că acest lucru înseamnă bani de la bugetul central pentru diverse obiective de interes local: centura de sud, sala polivalentă, bazinul olimpic, centrul intermodal, spitalul regional și altele. Nici unul dintre acestea nu a fost finanțat.
Totuși, din când în când, puternicii zilei ieșeau la rampă și anunțau, cu o siguranță demnă de invidiat, că au discutat cu miniștrii de resort și că, în curând, cel puțin o parte dintre aceste proiecte voe avea parte de finanțare și că, mâine-poimâine, vor începe și lucrările. Nu se știe cine pe cine a mințit, dar gogoșile politico-administrative se află încă la mare căutare, pentru că, vorba aia, speranța moare ultima…
